Autismul și dezechilibrele emoționale – Identificare și manifestări

Posted on 14/03/202514/03/2025 by Admin

Introducere

Dezechilibrele emoționale în contextul autismului implică dificultăți în identificarea, exprimarea și gestionarea răspunsurilor emoționale la situațiile de zi cu zi. Acestea se pot manifesta prin reacții emoționale intense la factori de stres aparent minori, comportamente îngrijorătoare și dificultăți în revenirea la o stare de calm.

Exemple de dezechilibre emoționale

Dezechilibrele emoționale se manifestă diferit în diverse etape ale vieții, incluzând copilăria, adolescența și vârsta adultă. Iată câteva exemple:

O fetiță de 4 ani, cu multiple provocări în dezvoltare, devine dezechilibrată din punct de vedere emoțional în afara casei, declanșatorii fiind mediile aglomerate, ieșirile lungi și apropierea străinilor. Când este supărată, poate țipa și recurge la auto-vătămare, cum ar fi lovirea capului sau mușcarea mâinilor. În astfel de momente, nu poate fi consolată cu ușurință și are nevoie de o perioadă mai lungă pentru a-și reveni.

Un adolescent de 15 ani, cu autism, dizabilitate intelectuală și epilepsie, experimentează dezechilibre emoționale acasă. Factorii declanșatori includ schimbările de rutină, pierderea obiectelor de confort, presiunea de a se îngriji singur și rivalitatea dintre frați. Atunci când devine copleșit, poate manifesta agresivitate verbală și fizică, aruncând obiecte, lovind pereții sau strigând. În unele situații, își exprimă furia prin refuzul de a colabora sau de a-și îndeplini sarcinile zilnice.

O tânără de 23 de ani, cu autism, ADHD, anxietate și depresie, se retrage din interacțiunile sociale după ani de bullying. Evită să iasă din casă, se bazează pe tehnologie ca mijloc de evadare și își petrece cea mai mare parte a timpului izolată în camera sa. Se confruntă cu dificultăți în menținerea unor relații sociale, iar interacțiunile cu persoanele apropiate sunt limitate și tensionate.

Semne ale dezechilibrului emoțional în autism

Reacții emoționale intense

O persoană autistă poate avea răspunsuri bruște și copleșitoare, care sunt disproporționate față de situație. Aceasta poate reacționa puternic la schimbări minore în rutină, evenimente neașteptate sau stimuli senzoriali (de exemplu, zgomote puternice sau lumini strălucitoare). Aceste emoții intense pot duce la crize de meltdown, în care persoana poate plânge, țipa sau manifesta comportamente agresive.

Dificultate în revenirea la starea de calm

Persoana poate întâmpina dificultăți în a se liniști sau în a-și reveni după o izbucnire emoțională. Incapacitatea de a reveni rapid la o stare de calm poate duce la perioade prelungite de dezechilibre emoționale, retragere sau shutdown (o formă de retragere emoțională în care persoana devine neresponsivă).

Schimbări bruște de dispoziție

Persoanele autiste pot trece rapid de la o stare emoțională la alta, fără un motiv evident pentru cei din jur. De exemplu, o frustrare minoră, cum ar fi dificultatea în a înțelege o instrucțiune, poate declanșa o reacție puternică de furie sau tristețe.

Crize de meltdown

În situații de stres intens, o persoană autistă poate avea o explozie emoțională, manifestată prin țipete, plâns puternic, aruncarea obiectelor sau chiar comportamente agresive. Meltdown-ul este o reacție involuntară la o supraîncărcare emoțională sau senzorială.

Shutdown-uri

Spre deosebire de meltdown, shutdown-ul implică retragerea completă din interacțiune. Persoana poate deveni tăcută, rigidă și neresponsivă, evitând orice contact vizual sau conversație.

Anxietate și iritabilitate

Persoanele autiste pot manifesta anxietate intensă în fața incertitudinii sau a schimbărilor de rutină. Aceasta poate duce la iritabilitate crescută și dificultăți în gestionarea frustrărilor.

Dificultăți în identificarea și exprimarea emoțiilor

Multe persoane autiste experimentează alexitimie, ceea ce înseamnă că au dificultăți în etichetarea emoțiilor. De exemplu, pot simți disconfort, dar nu pot distinge dacă este anxietate, frustrare sau furie. Acest lucru poate duce la frustrare și poate amplifica starea de stres emoțional, deoarece nu știu cum să-și gestioneze trăirile interne.

Evitare și retragere

Persoanele autiste pot evita anumite medii sau interacțiuni sociale care provoacă stres senzorial sau emoțional. Acest lucru poate fi observat la copii care refuză să iasă din casă sau la adulți care evită evenimentele sociale. În loc să se confrunte cu situațiile dificile, preferă să se retragă, petrecând timp în solitudine sau concentrându-se intens pe un interes special.

Comportamente repetitive sau de autoliniștire (stimming)

Pentru a-și regla emoțiile și a-și oferi confort, persoanele autiste pot recurge la comportamente repetitive, cum ar fi fluturatul mâinilor, balansarea corpului, rotirea obiectelor sau repetarea unor sunete. Aceste comportamente sunt un mecanism de autoliniștire și pot ajuta la gestionarea stresului emoțional sau a supraîncărcării senzoriale.

Reacții impulsive

În momente de stres emoțional, persoanele autiste pot manifesta reacții impulsive, cum ar fi lovitul, strigatul, fuga bruscă dintr-un mediu sau aruncarea obiectelor. Aceste reacții nu sunt întotdeauna intenționate, ci mai degrabă răspunsuri reflexe la o situație copleșitoare.

Dificultăți în gestionarea tranzițiilor

Schimbările bruște pot fi extrem de dificile pentru persoanele autiste, mai ales în cazul copiilor. Tranzițiile de la o activitate la alta, schimbarea locului în care se află sau întreruperea unei rutine pot declanșa anxietate și reacții emoționale intense. Pregătirea în avans și folosirea unor strategii vizuale pot ajuta la atenuarea acestor dificultăți.

Supraîncărcare senzorială

Persoanele autiste pot fi extrem de sensibile la anumiți stimuli senzoriali, cum ar fi lumini puternice, zgomote puternice sau texturi incomode. Atunci când sunt expuse la stimuli pe care îi percep ca fiind invazivi, pot avea reacții de panică, meltdown sau shutdown, încercând să se protejeze prin acoperirea urechilor, închiderea ochilor sau părăsirea spațiului respectiv.

Articol scris de: Rădănia Mihaela-Luiza

Bibliografie

Autism Parenting Magazine. "Autism and Emotional Dysregulation." Disponibil aici.

Autismul și dezechilibrele emoționale – Identificare și manifestări

Dezechilibrele emoționale în contextul autismului implică dificultăți în identificarea, exprimarea și gestionarea răspunsurilor emoționale la situațiile de zi cu zi.

Mai mult:

Tulburarea cu deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD)

Mai mult:

Pregătiri pentru Crăciun alături de copii cu autism: un ghid pentru familii

Sezonul Crăciunului poate fi o perioadă minunată, plină de bucurie și momente petrecute împreună cu familia. Totuși, pentru familiile care au un copil cu autism, această perioadă poate aduce și provocări.

Mai mult:

Tulburarea cu deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD)

Posted on 21/01/202521/01/2025 by Admin

Noțiuni teoretice

Elementul esențial al tulburării cu deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD) este modelul persistent de lipsă de atenție și/sau hiperactivitate-impulsivitate, care afectează funcționarea sau dezvoltarea. Lipsa de atenție se manifestă comportamental în ADHD prin abaterea de la sarcini, lipsa de consecvență, dificultatea de a rămâne concentrat și dezorganizarea, și nu este cauzată de sfidare sau de lipsă de înțelegere.

Pentru validarea simptomelor, acestea trebuie să fie manifestate timp de minimum 6 luni și să se fi manifestat înaintea vârstei de șapte ani, în cel puțin două domenii (acasă și la școală). ADHD-ul debutează în copilărie, iar necesitatea observării simptomelor înaintea vârstei de 12 ani sugerează existența unui tablou clinic substanțial în această perioadă.

Implicarea părintelui

Implicarea părintelui joacă un rol esențial atunci când vorbim despre copiii cu tulburare cu deficit de atenție/hiperactivitate. Specialiștii vin în sprijinul părinților cu resurse și cursuri, pentru ca timpul petrecut acasă să fie plăcut din ambele perspective (părinte-copil).

Impactul resimțit de copil și de părinte poate avea o încărcătură emoțională puternică. Drept urmare, abilitățile de relaționare, dorința de integrare, de a avea un statut social și de a face parte dintr-un grup devin obiective importante pentru copil, însă acestea sunt adesea dificil de atins fără sprijin psihoterapeutic. Relațiile cu familia pot fi, de asemenea, afectate.

Cum pot părinții accepta mai ușor diagnosticul?

Nu este niciodată ușor să primim vești, cu atât mai mult vești care au legătură cu copiii noștri. Iată câteva sfaturi care vă pot ajuta să percepeți mai ușor situațiile dificile:

Nu vă învinuiți pentru că „puteați oferi mai mult”
ADHD-ul poate fi transmis genetic, dar acest factor nu este singura cauză și nici cea mai dominantă. Nu vă blamați, pentru sigur ați făcut tot ce ați putut.
Dobândiți informații
O înțelegere mai bună a diagnosticului poate aduce liniște interioară. Simptomele copilului pot fi gestionate mai bine prin accesarea informațiilor din surse sigure și aplicarea corectă a noțiunilor învățate.

Cum putem diminua simptomele ADHD-ului?

Această tulburare nu poate fi vindecată, însă simptomele pot fi diminuate considerabil cu ajutorul specialiștilor. O comunicare eficientă între personalul atestat, părinți, colegii copilului, profesori și alți adulți din jur poate face o mare diferență.

Tratamentul poate include:

Tratament medicamentos
Psihoterapie cognitiv-comportamentală (adesea preferată de adulți înainte de tratamentul medicamentos)
Dezvoltarea unor noi abilități pentru o mai bună integrare socială

Știați că există tratamente stimulante care nu provoacă dependență la copii?
Mulți părinți sunt temători față de tratamente, însă cercetările arată că tratamentele stimulante administrate corect nu provoacă dependență. Totuși, abuzul poate avea efecte negative.

Recomandări pentru administrarea tratamentului:

Respectați intervalul de timp prescris.
Nu lăsați medicamentele la îndemâna copilului.
Nu opriți tratamentul brusc, fără consultarea medicului.

Concluzii

Copilul cu ADHD merită o viață plină de emoții pozitive, bucurie și entuziasm. Fiecare copil este unic, iar cei diagnosticați ne arată cât de sincer și pur putem privi lumea prin ochii lor.

(Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, DSM-5)

Articol scris de: Daniela Sanda

Bibliografie

U.S Centers for Disease Control and Prevention(CDC). (2024). Attention- Deficit/Hyperactivity Disorder.

Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (Vols. DSM-5). (n.d.). Medicala Callisto.

World Health Organization(WHO). (2019). Attention Deficit Hyperactivity Disorder(ADHD).

Autismul și dezechilibrele emoționale – Identificare și manifestări

Dezechilibrele emoționale în contextul autismului implică dificultăți în identificarea, exprimarea și gestionarea răspunsurilor emoționale la situațiile de zi cu zi.

Mai mult:

Tulburarea cu deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD)

Mai mult:

Pregătiri pentru Crăciun alături de copii cu autism: un ghid pentru familii

Mai mult:

Cum implicăm copiii cu autism în activitățile de zi cu zi?

Posted on 06/08/201906/08/2019 by Admin

Autismul și dezechilibrele emoționale – Identificare și manifestări

Dezechilibrele emoționale în contextul autismului implică dificultăți în identificarea, exprimarea și gestionarea răspunsurilor emoționale la situațiile de zi cu zi.

Mai mult:

Tulburarea cu deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD)

Mai mult:

Pregătiri pentru Crăciun alături de copii cu autism: un ghid pentru familii

Mai mult:

Evoluția în domeniul medicinei, dar și cercetările multiple în psihologie stau la baza fluxului masiv de informații legate de autism. Ba mai mult, tocmai datorită acestor descoperiri recente, tot mai multe tulburări sunt asociate cu autismul. Nu este un lucru neapărat rău mai ales că, pe măsură ce cunoaștem problema mai bine și de timpuriu, ne putem face un plan de recuperare pentru copiii noștri.

Din ce în ce mai mulți părinți apelează la specialiști în domeniu, o realitate îmbucurătoare. Însă, ceea ce este foarte important este să reținem că terapia sau metodele terapeutice trebuie urmate și acasă. Asta presupune o adaptare și a vieții de familie. Nu este greu! Sunt câțiva pași simpli pe care trebuie să îi urmați pentru a implica copilul cu TSA (tulburare de spectru autist) în activitățile de zi cu zi:

Pentru aptitudini de comunicare:

De obicei, copiii încep să vorbească despre trecut și viitor. Ei intră în conversații prelungite odată ce ajung la vârste preșcolare (3-5 ani). Tot în acest timp, copiii își dezvoltă cea mai mare parte a vocabularului.
Oferiți-le oportunitatea de a-și crea propriile linii narative, eventual, orientându-se pe o poveste preferată sau pe un personaj preferat.
Învățați-i cum să pună întrebări și cum să îi asculte pe cei de lângă ei. De exemplu, puteți simula un interviu.

Pentru aptitudini sociale:

Creați-le contextul în care să poată mima comportamentele adulților model din viața lor (celălalt părinte, bunici, cadru didactic). Aceste situații pot lua forma unor conversații sau a jocului de rol în care un personaj model îi ajută să navigheze prin diferite provocări.
Orientați-vă pe activități care sunt incluzive și promovează spiritul de echipă. Eventual, alegeți un loc sau un context în care aceștia au posibilitatea de a lucra sau a se împrieteni cu alți copii.

Pentru aptitudini motrice:

Puteți încerca mini competiții cu obstacole, jocuri care implică dansul, dar și sărituri. Acestea dezvoltă musculatura, dar și contribuie la coordonarea corpului. Vă recomandăm să începeți cu activități cât mai sigure pentru siguranța voastră și a copilului.
Pentru motricitatea fină, coloratul sau desenatul îi pot ajuta pe cei mici să își dezvolte coordonarea dintre ochi și mână, dar și atenția la detalii.

Pentru integrarea senzorială:

Copiii care își caută echilibrul senzorial sunt, în general, atrași de activitatea fizică precum săritul, alergatul, împinsul etc.
Copiii sensibili din punct de vedere senzorial pot fi implicați în activități care îi pot calma și care nu presupun mecanisme de declanșare a agitației (precum mirosuri, lumini sau sunete puternice).
De exemplu, puteți să apelați la ajutorul copiilor când pregătiți masa sau preparați un desert – activități care presupun amestecul ingredientelor sau prepararea unui aluat.
Rutina susținută și activitățile zilnice îi pot ajuta să devină mai siguri.

Nu uitați că trebuie să rămâneți calmi chiar dacă lucrurile nu ies din prima. Tulburarea de spectru autist este o provocare atât pentru copil, cât și pentru părinți, și, știm că uneori, situațiile vă pot epuiza. Trebuie să credeți în șansa celui mic de a avea un viitor cât se poate de normal.

Photo by Caleb Woods on Unsplash

Recomandăm: Radioplaja Itsy Bitsy – Copiii au plaja lor în această vară

Posted on 17/07/201917/07/2019 by Admin

Toată vacanța de vară, copiii au o plajă doar a lor, cu acces gratuit, special amenajată de echipa Itsy Bitsy FM, la Mamaia. Părinții care vor să își știe copiii în cel mai interactiv și distractiv loc de joacă de la mare, au acum Radioplaja Itsy Bitsy. Cele mai iubite jocuri, cea mai dansabilă muzică, cele mai răcoroase concursuri și provocări, foosball gigantic și multe alte surprize sunt ingredientele unei veri pe gustul copiilor și părinților. Super Zăpă, Cătălina și Andrei, transmit în direct de la Mamaia în fiecare zi și se distrează cu toți copiii la Itsy Bitsy Summer Party!

Dacă nu ți-ai făcut încă planuri de vacanță cu cel mic, ai acum un motiv în plus să treci și pe la Mamaia. Radioplaja Itsy Bitsy este locul unde găsești zone cu activități sportive și jocuri pentru copii, zone de relaxare, Radiomobilul unde orice copil devine vedetă de radio, scena pentru petrecerea copiilor din fiecare seară. De dimineaţă până seara, copiii au aici tot felul de provocări. Un labirint gonflabil cu obstacole îi aşteaptă pe cei mici şi cine reuşeşte să parcurgă tot labirintul, va fi premiat cu tatuaje temporare şi cărţi educative. Vânătoarea de comori, sârituri în saci, scaunele muzicale, art & craft, tras de sfoară, jocul distractiv în care copiii îi acoperă pe părinți cu nisip, traseu sportiv cu hidratare și protecție solară sunt doar câteva dintre provocările care îi așteaptă pe copii și părinți la Radioplaja Itsy Bitsy, de dimineață până seara la ora 21:00.

Integrarea senzorială – ce este și ce impact are asupra copiilor cu tulburări psihologice

Posted on 30/06/201930/06/2019 by Admin

Lucrând în cadrul Asociaţiei Activity cu copii cu nevoi speciale, cunoaştem nevoia reală a acestora faţă de stimularea şi integrarea senzorială. Pornind de la acest aspect am reuşit să organizăm o sală senzorială cu tot ce este necesar si să formăm patru specialişti în stimulare senzorială în cadrul echipei noastre. Astfel, deschidem uşa sălii senzoriale Activity pentru toţi cei interesaţi şi vă propunem un articol introductiv pentru a vă familiariza cu acest subiect.

Integrarea senzorială este un subiect tratat cu multă seriozitate în rândul analiștilor comportamentali care contribuie la recuperarea copiilor cu tulburări de spectru autist. Tocmai din acest motiv, terapia senzorială este foarte importantă pentru cazurile de autism, iar mulți specialiști în acest domeniu o recomandă și încearcă să găsească soluții pentru a răspunde acestei nevoi.

Însă ce este integrarea senzorială și ce presupune aceasta? Vă invităm să aflați câteva aspecte importante mai jos.

În categoria experiențelor senzoriale sunt incluse următoarele simțuri: simțul tactil, simțul olfactiv, simțul gustativ, simțul auditiv, simțul vizual, simțul proprioceptiv și simțul vestibular.

Toate informațiile pe care le primim din mediu sunt organizate și interpretate de creier, acest proces purtând denumirea de integrare senzorială. Acestea sunt transmise către creier prin simțurile tactile, proprioceptive și vestibulare. Putem să ne gândim la simțuri ca la o hrană pentru creier; ele produc cunoștințele necesare pentru coordonarea corpului și a minții. Dar dacă procesele senzoriale nu sunt bine organizate, simțurile nu sunt bine „digerate” și nu hrănesc creierul.

În momentul în care acesta primește informațiile în mod corect își formează o imagine completă despre mediul exterior, însă când informația este primită în mod eronat, el va decoda greșit informațiile, iar comportamentul copilului va reacționa în consecință, fiind hiperactiv sau hipoactiv.

Informațiile sistemelor senzoriale sunt transmise către creier cu ajutorul receptorilor. Astfel, receptorii celor trei sisteme senzoriale se găsesc în:

Simțul tactil - Receptorii tactili se regăsesc pe corpul nostru, pielea fiind plină de aceștia. Probabil sună ciudat, dar pipăitul joacă un rol important în dezvoltarea comportamentului fizic, mental și emoțional al oamenilor. Este un proces care se desfășoară permanent. Întotdeauna atingem sau suntem atinși de ceva. Acest sistem ne conectează cu lumea exterioară. Când apar disfuncțiile tactile înseamnă că este prezentă o problemă majoră în sistemul nervos central, respectiv de procesare ineficientă a senzațiilor percepute pe piele. Din cauza aceasta, copiii desincronizați tactil caută mereu atingerile sau, dimpotrivă, evită orice tip de atingere.
Simțul vestibular - Receptorii sistemului vestibular se regăsesc în urechea internă. Acest simț este cel care se ocupă de echilibrul și conștientizarea noastră spațială. El ne transmite dacă stăm pe loc și dacă obiectele din jurul nostru se află în mișcare sau sunt imobile în raport cu corpul nostru. Copilul cu desincronizare vestibulară are dificultăți în prelucrarea informațiilor despre atracția gravitațională, echilibru și mișcarea în spațiu.
Simțul proprioceptiv - În cazul acesta receptorii se găsesc în articulații. Propriocepția ne informează despre mișcările pe care le facem și despre poziția corpului. Ne indică unde se află în spațiu corpul nostru sau părți din el, cât de mult și cât de repede se întind mușchii, cum ne sincronizăm, cât de multă forță folosesc mușchii.

Sperăm că articolul răspunde întrebărilor voastre legate de această temă. Așteptăm întrebări de la voi în caz că aveți nelămuriri, iar dacă întâmpinați probleme sau cunoașteți cazuri care au nevoie de sprijin, specialiștii Activity vă rămân la dispoziție.

Articol scris de Alexandra Gabor

Psihopedagog, specialist în integrare senzorială

Activități prin care putem ajuta copiii să îşi dezvolte abilitatea de a folosi degetul arătător

Posted on 25/06/201925/06/2019 by Admin

Poate că sună ciudat, însă copiii atipici trebuie să treacă prin etape cât se poate de specifice pentru a se recupera. Astfel, ei trebuie să își conștientizeze și diferențieze fiecare parte a corpului uman. Astăzi vă propunem să discutăm despre arătător. Iată ce activități sugerăm pentru conștientizarea acestuia:

Activități de stimulare tactilă: încercarea unor texturi diferite cu vârful fiecărui deget;
Presarea unor bile sau mingi de mărimi și texturi diferite;
Crearea unui catalog cu materiale din texturi variate pentru a le explora cu degetul arătător;
Indicarea ilustrațiilor în poveștile pentru copii;
Umplerea unor cutii cu nisip, făină, zahăr sau alte ingrediente și testarea lor;
Stingerea/aprinderea luminii la întrerupător;
Pulverizarea apei cu ajutorul unor recipiente speciale;
Atingerea cifrelor unui telefon mobil de jucărie;
Ruperea hârtiei;
Examinarea albumelor foto;
Implicarea în activități creative utilizând plastilina;
Implicarea în activități plastice (de exemplu, pictura cu degetele);

Cu siguranță mai sunt multe alte idei de activități pe care le facem în mod natural și ne pot ajuta în această privință. Propunerile noastre nu implică pregătire tehnica specială, nu sunt dificile așa că pot fi realizate și acasă de către părinți sau cei apropiați.

Dacă mai aveți și voi alte idei sau experiențe similare, așteptăm să le împărtășiți cu noi!

Photo by Johannes W on Unsplash.

4 sfaturi utile despre cum putem sprijini copiii cu TSA să accepte erorile

Posted on 20/09/201820/09/2018 by Admin

Se întâmplă de multe ori ca nici noi, adulții, să nu admitem că putem greși, să fim foarte duri cu noi înșine provocându-ne procese de conștiință care ne pot afecta. Cu toate acestea, putem să controlăm puterea emoțiilor asupra noastră.

Când vine vorba de copiii cu tulburări de spectru autist situația stă diferit. Din cauza lipsei de flexibilitate, aceștia se necăjesc repede și au o stimă de sine scăzută, sunt foarte exigenți cu ei înșiși criticându-se foarte des. De asemenea, nu își lasă loc de greșeli, iertându-se foarte greu.

Cum putem să îi ajutem din rolul nostru de mentori (fie că suntem părinți, cadre didactice sau terapeuți)?

Trebuie să fim foarte expliciți în momentul în care le valorificăm/lăudăm meritele, să îi încurajăm cu tărie atunci când se străduiesc și să îi învățăm să admită că pot greși. E necesar să își dea seama că este normal să greșim;
E indicat să evităm activități de tipul încercare-eroare pentru a nu se frustra în mod special la vârste timpurii. Totuși, dacă le folosim este bine să le adaptăm pentru a le fi mai ușor să obține rezultate pozitive;
E util să organizăm activități de grup în care să numească trăsături pozitive, pentru a se simți apreciați de cei din jur;
Continuăm, ca de obicei, cu stimulare pozitivă, laude, motivații și recompense. Eventual pregătim și o cutie de instrumente împotriva stresului.

Photo by Bekah Russom on Unsplash.

Iată 4 metode prin care putem sprijini copiii cu TSA să își depășească obstacolele de comunicare și limbaj!

Posted on 03/09/201804/09/2018 by Admin

Pe parcursul procesului de recuperare, copiii care suferă de tulburări de spectru autist își îmbunătățesc atât limbajul, cât și vocabularul. Bineînțeles, rezultatele apar în funcție frecvența intervenției terapeutice, gradul de sprijin venit din partea familiei, dar și profilul copilului.

Echipa Activity a pregătit 4 metode care pot fi aplicate de numeroși actori implicați în procesul de recuparere (specialiști, cadre didactice, familie). Iată care sunt acestea:

Folosește un limbaj colocvial care să corespundă vârstei copilului și explică-i termenii comunicați pentru a reduce treptat nevoia de înțelegere literală (cuvânt cu cuvânt, literă cu literă). Urmează această tehnică și în cazul glumelor sau afirmațiilor cu dublu sens. În cazul în care ești specialist, este recomandat să le utilizezi în timpul ședinței de terapie, respectiv în clasă dacă ești cadru didactic. Copiii cu TSA memorează mai ușor aceste expresii/fraze/sintagme când le înțeleg.
Dacă un termen pe care îl folosești are semnificații diferite, asigură-te că le explici pe toate și le pui în contexte potrivite. De exemplu, cuvântul ,,sare” poate avea semnificația condimentului ori poate indica mișcarea fizică. Asigură-te că îl explici în funcție de context și aplică această tehnică în alte situații similare.
O altă tehnică pe care o poți utiliza este introducerea jargoanelor pe care colegii le folosesc la ore/terapie pentru a se familiariza cu ele. Le poți cere să îți ofere sinonime având în vedere că pot deseori au tendința de a folosi un limbaj mai degrabă formal și au dificultăți în a se adapta altor contexte.
Limbajul nonverbal (gesturi, mimică) este dificil de înțeles pentru copiii cu tulburări de spectru autist; rareori îl folosesc în interacțiunile lor. De aceea este foarte important să îi ajutăm să îl înțeleagă întotdeauna fie verbal, fie în scris. De exemplu, deseori nu înțeleg că au greșit dacă doar îi privim supărați și este nevoie să le explicăm în cuvinte.

Photo by Max Goncharov on Unsplash.

Cum putem ajuta copiii cu tulburări de spectru autist să își consolideze capacitatea de înțelegere a textelor

Posted on 28/08/201829/08/2018 by Admin

Copiii cu autism întâmpină deseori dificultăți în înțelegerea și interpretarea textelor (fie că sunt școlare, fie că sunt de alte tipuri). Există diferite tehnici pe care le putem adopta foarte ușor pentru a-i ajuta indiferent de rolul nostru (părinți, bunici, cadre didactice, terapeuți). Ca întotdeauna, dorim să venim în sprijinul vostru cu sfaturi utile. Așa că vă invităm să parcurgeți următoarele tehnici care vă pot face misiunea mai ușoară:

1. Vă sugerăm să formulați foarte clar cerințele la care piticii trebuie să răspundă în scris. De asemenea, este indicat să separați fiecare pas în cerințe distincte:

Așa NU: Citește cu atenție textul, subliniază adjectivele și scrie o propoziție cu fiecare.

Așa DA:

Citește cu atenție textul;
Subliniază adjectivele;
Scrie o propoziție cu fiecare adjectiv subliniat.

2. Formulați întrebări care să conțină aceiași termeni care apar în notițele copiilor. În caz contrar, le-ar fi dificil să atribuie nume diferite pentru noțiuni cu aceeași semnificație.

Exemplu: Dacă în notițele sale, copilul a notat ,,Paște”, noi vom evita să folosim sintagma ,,sărbătorile pascale”.

3. Tehnicile vizuale precum schemele, sau evidențierea cu highlighter sau culori ajută la înțelegerea textului și separarea acestuia pe idei principale luând în calcul dificultățile pe care copiii cu TSA le au când vine vorba de a extrage “părți distincte dintr-un întreg”.

4. Atunci când le adresați întrebări în scris, acordați atenție sporită semanticii și vocabularului. Nu uitați că ei vă vor răspunde doar în legătură cu ceea ce citesc.

Exemplu: Enumeră obiectele pe care le iei cu tine în geanta de plajă.

Este posibil ca el/ea să nu ducă niciun obiect la plajă pentru că, de obicei, acestea sunt duse de părinți. În acest caz, este bine să fiți mai specifici și să adoptați o abordare impersonală:

Exemplu: Enumeră obiectele care se pun în geanta de plajă.

5. Evaluați cât de des posibil cu teste de tipul adevărat-fals, încercuirea răspunsului corect ori corespondență; în acest mod se reduce probabilitatea erorilor, timpul necesar pentru a oferi un răspuns (amintiți-vă dificultățile motricității fine) și este sporită capacitatea de comprehensiune.

Photo by pan xiaozhen on Unsplash

Cum putem sprijini copiii cu TSA să își depășească deficitul de concentrare? Iată 5 sfaturi marca Activity!

Posted on 31/07/201831/07/2018 by Admin

Copiii cu tulburări de spectru autist întâmpină uneori dificultăți în a-și menține atenția și a se concentra asupra activităților în care sunt implicați.

Iată cum îi poți sprijini chiar și tu (din rolul de părinte, tutore, specialist sau cadru didactic):

Folosește-te de materiale vizuale, agende, orare pentru a le indica sarcinile pe care le au de îndeplinit, cum pot face asta, când și unde;
Împarte sarcinile în mai multe etape alături de ei. Ajută-i să facă asta prin dezvoltarea unor scheme sau hărți conceptuale prin care să poată surprinde singuri punctele importante ale activităților;
Planifică un timp de lucru scurt pentru fiecare sarcină, cu pauze frecvente;
Verifică de fiecare dată când este posibil dacă au înțeles explicațiile tale prin întrebări directe. Se poate întâmpla să te privească și să pară că înțeleg, dar, de fapt, să acorde atenție unui plan secund. Viceversa, se pot uita în altă direcție, dar să fie în același timp atenți la indicațiile tale.
Continuați să lucrați împreună. Atenție, rolul tău este doar de ghidare și orientare!

Foto: Canva.com

Cum ameliorăm comportamentele repetitve ale copiilor cu TSA? Iată 6 sugestii!

Posted on 24/07/201824/07/2018 by Admin

Copiii cu TSA (tulburări de spectru autist) sunt deseori preocupați de un număr limitat de subiecte cărora le dedică o mare parte din timpul lor.

Cum putem noi să intervenim? Iată 6 sugestii!

Stabilim un orar sau o perioadă din zi în care discutăm despre aceste teme de interes pentru ei. Este important să reducem frecvența discuțiilor pe subiectele care le domină gândurile în mod frecvent;
Putem utiliza aceste subiecte de interes pentru a-i motiva, dar și pentru a-i îmbogăți cu noi informații;
Ne folosim de refuzul pozitiv pentru a le modela comportamentul și preocupările. (,,Dacă termini treaba până la 10.30, vei avea la dispoziție 10 minute petnru a-mi povesti despre subiectul care te interesează.”);
Identificăm sursele preocupărilor și le oferim metode alternative de a se relaxa. Dacă discuția obsesivă pe un anumit subiect este o manieră prin care ei își înving anxietatea, atunci trebuie să găsim alte variante pentru a-i ajuta;
Identificăm contexte în care pot discuta despre temele care îi preocupă alături de alte persoane care le împărtășesc interesele. Bineînțeles, acționăm în acest sens în măsura în care subiectele sunt adecvate;
Le explicăm colegilor de clasă cum le pot sugera, într-o formă potrivită, schimbarea temelor de discuție (fie prin anumite cuvinte cheie, fie prin anumite semnale);

Foto: Canva.com

SAVE THE DATE: Din 16 mai organizăm prima expoziție a poveștilor Activity!

Posted on 15/04/201809/11/2021 by Admin

Întotdeauna ne-au plăcut surprizele, iar de fiecare dată când am avut ocazia, am vrut să facem parte din ele. Pentru că bucuria este motorul nostru, iar cei 3 ani de existență Activity ne-au adus multe clipe pozitive, credem că a venit momentul să vă dăruim și vouă o parte din energia noastră!

De aceea, cu entuziasm, vă invităm miercuri, 16 mai, începând cu ora 18.30 la deschiderea oficială a expoziției “Sunt parte din povestea ta!”, la Librăria Luceafărul din Bd. Unirii, nr 10, București. Evenimentul se va organiza sub forma unei biblioteci vii având scopul de a mări gradul de conștientizare privind importanța integrării persoanelor care suferă de tulburări de dezvoltare și rezultatele pozitive aduse în acest sens de terapia specializată.

Lucrările plastice pline de simboluri realizate de Roxana, colega noastră, și fotografiile care surprind fericirea copilăriei active vor da viață poveștilor copiilor cu nevoi speciale din casa noastră. În același timp, veți avea ocazia să interacționați în mod direct cu terapeuții #Activity care vor juca rolul de povestitori.

Copiii cu nevoi speciale reușesc să se integreze în societate după perioade îndelungate de terapie personalizată și specializată. De aceea, susținerea celor din jur și toleranța societății contribuie semnificativ la atenuarea manifestărilor în contexte pozitive sau accentuarea lor în situații negative. În acest sens, echipa Activity își dorește să aducă în atenția publicului problematica persoanelor care suferă de autism sau alte tulburări de dezvoltare și au nevoie suport pentru a se putea integra. Hai și tu să povestim despre toleranță, înțelegere și sprijin reciproc!

Și nu! Nu suntem singuri în această inițiativă! Expoziția noastră este organizată în parteneriat cu Universitatea Națională de Arte din București și Compania de Librării București. Aceasta va putea fi vizitată gratuit de luni până vineri în cadrul Librăriei Luceafărul (Bd. Unirii, nr. 10, București) în perioada 16 – 29 mai 2018.

Totodată, expoziția va reprezenta un context de învățare prin intermediul unor workshopuri tematice care vor fi deschise publicului în perioada 18 – 29 mai. Vom anunța tematica lor și vom deschide înscrierile la workshopuri în perioada următoare.

Pentru a vă înscrie la evenimentul de lansare a expoziției, vă rugăm să completați formularul de înscriere de la sfârșitul paginii.

De asemenea, așteptăm întrebările și gândurile voastre la adresa comunicare.asociația.activity@gmail.com.

Cum gestionăm întrebările repetitive ale copiilor cu autism?

Posted on 20/03/201820/03/2018 by Admin

Repetarea întrebărilor în cazul copiilor cu autism reprezintă o modalitate de diminuare a anxietății. Întrebările care implică ce se va întâmpla în viitor sunt cauzate de anxietatea cu privire la acesta. Cu alte cuvinte, persoanele care suferă de autism au dificultăți în a anticipa ce se va întâmpla.

Unii copii mici cu autism se autoliniștesc în momentul în care aud de mai multe ori același răspuns la întrebările adresate. Este posibil ca ei să se neliniștească în momentul în care răspunsul pe care îl primesc diferă de cel pe care ei l-au auzit prima dată.

Un copil cu autism înalt funcțional își dorește să participe într-o conversație, însă abilitățile necesare menținerii conversațiilor sunt deficitare. De aceea, întrebând excesiv poate fi o modalitate prin care aceștia încearcă să participe la conversație.

Cum putem interveni?

Este important să apreciem intenția copilului de a comunica. Întrebările repetitive sunt de cele mai multe ori o fază prin care ei trec înainte de a-și dezvolta o comunicare funcțională. Amintește-ți că interogările sunt o formă prin care copiii cu autism reușesc să se autocalmeze, ajutându-i să anticipe ce se va întâmpla în viitor.

Dacă un copil este mult prea anxios, analizează cauzele și încearcă să-l dirijezi către alte forme de relaxare. De exemplu, creează-i contextul pentru a sta într-un spațiu mai liniștit, să asculte muzică la căști, să asculte sau să citească o poveste favorită, să vadă un videoclip, să se joace pe computer etc.

Creează un calendar vizual pentru copil. Dacă el va ști ce se va întâmpla în continuare, nevoia lui de a întreba excesiv va scădea considerabil.
Reprezintă-i vizual de câte ori va avea voie să pună întrebări.
Poți să-i stabilești un număr maxim de repetări ale acelorași întrebări în timpul unei conversații.
Spune-i copilului că-i vei răspunde la întrebări în momentul în care va realiza o activitate pe care în mod normal nu o face.
Interogatoriul poate fi limitat unui context determinat.
Atunci când el/ea întrerupe constant în timpul unor activități de grup, folosește un obiect pe care, atunci când îl primește să știe că i se permite să vorbească. Doar persoana care are obiectul are permisiunea să vorbească.
Copilul trebuie învățat când poate să se introducă într-o conversație. De exemplu, în momentele în care există pauze într-o conversație spune-i să folosească fraze precum ”Permite-mi să...”, ”Scuze...”, etc.

Sursă articol: http://www.incluyenos.org/noticias/item/111-preguntas-repetitivas

Sursă foto

Autism

Posted on 05/09/201506/09/2015 by Admin

[stextbox id=”info” caption=”Autism”]

Tulburarea de spectru autism apare la nastere sau în jurul vârstei de 18 – 24 de luni a copilului. Această tulburare se manifestă printr-o capacitate scazuta de comunicare si interactiune, relationare si integrare sociala si prin comportamente stereotipe si repetitive.Continue reading→