La vârsta şcolară comportamentele agresive ale elevilor se pot modifica faţă de perioada preşcolară(în care comportamentele agresive fac parte în mod firesc din această etapă). Schimbările de la vârsta şcolară se datorează modificărilor hormonale, a modului în care copiii interpretează situaţiile sociale sau doar pentru a se remarca în faţa colegilor. Indiferent de forma lor, comportamentele agresive (lovire, ciupire, ironie, înjurături, etichetare, excluderea unor copii din joc) au aceleaşi efecte dăunătoare şi negative. De aceea este important ca adulţii (părinţii, cadrele didactice) să nu tolereze astfel de comportamente şi să ceară ajutorul unui specialist pentru a realiza o intervenţie eficientă.
La clasă pentru a preveni sau a corecta apariţia comportamentelor agresive recomandăm cadrelor didactice să aplice următoarele strategii:
Strategii de prevenţie/intervenţie la nivel comportamental
a) Stabilirea regulamentului clasei – acesta face referire la stabilirea unei relaţii între un comportament dezirabil şi consecinţele sale. Pentru a realiza un regulament corect care să fie respectat de către toti recomandăm şă ţineţi cont de următoarele criterii:
- Elevii să fie implicaţi în stabilirea regulilor şi consecinţelor.
- Regulile şi consecinţele să fie formulate simplu, la obiect şi să fie uşor de reţinut
- Numărul regulilor să fie în jur de 5.
- Fiecare regulă să fie stabilită pornind de la un obiectiv/rezultat
- Regulile şi consecinţele să fie formulate în termeni pozitivi.
- Regulile şi consecinţele să fie explicate elevilor
- Regulile şi consecinţele să fie vizibile
- Regulile şi consecinţele să fie comunicate părinţilor
- Regulile şi consecinţele să fie reamintite periodic
- Regulile şi consecinţele să fie respectate de către învăţător/ profesor.
- Regulile să fie respectate consecvent
- Regulile să fie susţinute/încurajate la elevi în modalităţi diferite
b) Instrucţiunile eficiente – sunt acele afirmaţii prin care adultul ghidează copilul spre realizarea unor comportamente. Acestea au rolul de a asigura un mediu de învăţare securizant şi propice învăţării. Pentru a creşte complianţa elevilor în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor de către elevi este important să ţineţi cont de următoarele recomandări:
- Formularea instrucţiunilor în termeni de comportamente (“te rog să ridici mâna atunci când vrei să spui ceva”).
- Formularea instrucţiunilor în termeni pozitivi (“te rog să pui jucăria pe catedră”).
- Realizarea contactului vizual în timpul adresării unei instrucţiuni individuale (rostiţi numele copilului sau îl atingeţi uşor pe umăr)
- Stabilirea unor consecinţe pentru nerespectarea instrucţiunilor (“dacă vei continua să te joci cu jucăria în timpul orei, vei pierde pauza”).
c) Lauda şi atenţia pozitivă – sunt recompense sociale care dacă apar după un comportament adecvat au rolul de a-i creşte frecvenţa. Această strategie recomandă recunoaşterea meritelor copiilor şi acordarea atenţiei pozitive pentru comportamentele dezirabile, astfel copiii cu probleme de comportament sunt mai uşor de motivat pentru a-şi schimba comportamentele problematice.
d) Utilizarea sistemelor de recompensă – se referă la utilizarea recompenselor simbolice (jetoane, buline) pentru comportamentele dezirabile ale elevilor şi transformarea lor apoi în alte recompense concrete (jucării, minute la calculator/televizor). Pentru copiii cu comportamente agresive se recomandă utilizarea sistemelor de recompensă realizate individual pentru ca aceştia să înveţe şi să menţină manifestarea comportamentelor adecvate.
e) Stabilirea unor consecinţe pentru comportamentele agresive – acestea au rolul dea reduce frecvenţa comportamentelor vizate. Cele mai eficiente şi uşor de aplicat consecinţe la nivelul clasei sunt:
- Ignorarea planificată, poate fi utilizată pentru comportamente minore (precum smiorcăieli, crize de furie) şi constă în acţiunea de retragere a atenţiei în mod intenţionat pentru comportamentele inadecvate ale copiilor. Pentru a fi eficientă, această strategie presupune 3 paşi:
- lipsa contactului vizual şi a oricărei alte forme de dezaprobare faţă de ceea ce face sau spune copilul
- oferirea atenţiei atunci când copilul încetează să manifeste comportamentul problematic vizat
- recompensarea comportamentului adecvat manifestat de copil.
Este important de menţionat că atunci când se foloseşte această strategie în prima fază comportamentul problematic se intensifică. Acest fenomen este normal şi poartă de numirea de explozia intensificării.
- Excluderea, este o consecinţă care presupune limitarea accesului copilului (care manifestă în mod repetat comportamente agresive) de la diferite activităţi plăcute (jocuri, cântece). Această strategie este eficientă pentru copii de maxim 9 – 10 ani şi este recomandat să nu fie utilizată în exces. În aplicarea excluderii este important să respectăm următoarele: să vă menţineţi calmul, să atenţionaţi copiii cu aplicarea excluderii ca şi consecinţă (de exemplu: “te rog să ţii guriţa închisă în timpul activităţilor sau vei pierde participarea la următorul joc”) şi să pună în practică excluderea de fiecare dată când atenţionează copilul.
- Consecinţa logică, stabilirea unei sancţiuni relaţionate cu comportamentele negative (un copil care refuză să împartă jucăriile la grupă, pierde dreptul de a se juca cu ea).
- Corectarea, această strategie presupune rămânerea după ore a copilului care a manifestat comportamentele problematice. În cazul în care a stricat ceva, rămâne să corecteze sau să realizeze o scrisoare în care să îşi ceară scuze faţă de persoana pe care a deranjat-o.
- Retragerea unor privilegii, pentru aplicarea acestei strategii cadrele didactice trebuie să cunoască preferinţele copiilor şi de fiecare dată când aceştia manifestă comportamentele problematice vizate li se retrage activitatea plăcută.
În cadrul acestui articol am punctat cele mai cunoscute şi eficiente strategii comportamentale de gestionare a comportamentelor problematice ale elevilor venind în sprijinul cadrelor didactice. Vom continua să abordăm această problematică promiţând că vom reveni cu un alt articol care vizează inabiliăţile sociale şi emoţionale ale elevilor şi strategii pe care cadrele didactice le pot aplica la clasă.
Andrei Ionel Mocanu
Analist comportamental în curs de acreditare BCBA
Psiholog, psihoterapeut cognitiv – comportamental
Surse:
- Benga, O. , Băban, A., Opre, A., (2015). Strategii de prevenţie a problemelor comportamentale, Editura ASCR, Cluj – Napoca.
- *** (2000). Classroom Management, Los Angeles County Office of Education & California Departament of Education, Safe Schools and Violence Prevention Office.