Comportamentul unui elev în clasă poate fi influențat de dificultăți legate de organizare, controlul emoțiilor și flexibilitatea în gândire – aspecte frecvente la copiii cu autism. Aceste dificultăți pot duce la izbucniri, probleme cu temele sau dificultăți în relaționarea cu colegii.
Îmbunătățirea acestor abilități îi poate ajuta pe copii să își gestioneze mai bine emoțiile, să fie mai organizați și să interacționeze mai ușor. De aceea, există strategii adaptate pentru fiecare vârstă, care îi sprijină în depășirea acestor provocări.

1. Cum să-l ajuți pe copil să se calmeze

Copiii cu autism pot învăța să își gestioneze mai bine impulsurile prin tehnici simple de relaxare. Este important ca ei să recunoască momentele în care devin supărați și să folosească metode de calmare înainte ca situația să se agraveze.

Pentru a-l ajuta, poți face o fotografie în care își arată o expresie „supărată” și una „furioasă”. Lângă fiecare imagine, notează metode de liniștire sau moduri prin care poate cere ajutor. Exersați acasă aceste tehnici – de exemplu, respirația profundă sau număratul până la 10.

De asemenea, copilul poate învăța să se îndepărteze de persoanele care îl deranjează sau să ceară sprijinul unui adult. De exemplu, dacă zgomotul din autobuz îi provoacă disconfort, o soluție simplă ar fi să poarte căști și să asculte muzică.

2. Cum să-l ajuți pe copil să se adapteze la schimbări

Copiii cu autism pot deveni mai flexibili dacă li se arată că schimbările nu sunt ceva „rău” sau „grav”. O metodă simplă este să folosești un obiect obișnuit, cum ar fi o pâlnie, și să-i arăți cum se poate transforma într-o pălărie de petrecere, o trompetă sau un corn de unicorn.

Pentru a-l obișnui cu schimbările neașteptate, încearcă să modifici mici aspecte din rutina zilnică. Îl poți învăța expresii simple, precum „nu e mare lucru”, care îl ajută să accepte mai ușor imprevizibilul.

3. Cum să-l ajuți pe copil să-și îmbunătățească memoria

Dacă cel mic are dificultăți în a reține informații, poți încerca câteva strategii simple și eficiente:

• Roagă-l să îți explice pașii unei sarcini – atunci când predă o informație, o va reține mai bine.

• Folosește un organizator vizual pentru a structura informațiile clar.

• Ajută-l să învețe prin trucuri amuzante, cum ar fi „ROGVAIV” pentru culorile curcubeului.

Dacă preferă activitățile practice, încercați metode interactive:

• Scrieți împreună lista de sarcini.

• Roagă-l să repete instrucțiunile cu voce tare.

• Jucați-vă aruncând o minge înainte și înapoi în timp ce repetă informația.

4. Cum să-l ajuți pe copil să fie mai organizat

Copiii pot învăța să fie mai ordonați folosind metode simple și vizuale – foarte utile mai ales pentru cei care întâmpină dificultăți în organizare.

• Folosiți bilețele adezive colorate pentru a marca paginile importante din cărți și teme.

• Învățați-l să noteze datele importante în telefon și să seteze alarme de reamintire.

• Păstrarea unui caiet special pentru teme este o metodă eficientă. Profesorul îl poate verifica la sfârșitul zilei pentru a se asigura că toate sarcinile sunt notate corect, iar părinții îl pot folosi acasă pentru a menține organizarea.

5. Cum să-l ajuți pe copil să-și urmărească progresul

Copiii pot învăța să își monitorizeze comportamentul prin obiective clare și ușor de înțeles. Alege câteva comportamente specifice pe care le poate exersa atât acasă, cât și la școală.

Exemple de obiective simple:

• Spune „bună” când intri într-o încăpere.

• Întreabă pe cineva cum i-a fost ziua.

Evită formulări vagi, precum „fii cuminte” sau „fii amabil”.
Scrie aceste obiective pe un cartonaș pe care copilul îl poate avea cu el. Când apare o situație potrivită, întreabă-l dacă a reușit să aplice ceea ce scrie pe card. Dacă da, oferă-i o formă de apreciere.

Dacă nu, reamintește-i cu blândețe ce ar putea face data viitoare. Împărtășește aceste metode și cu profesorii pentru a-l ajuta să exerseze și în mediul școlar.

Deși poate părea complicat, aceste metode sunt distractive și îl ajută să evite frustrarea. Împărtășește aceste tehnici și cu profesorul, pentru ca temele și sarcinile școlare să fie mai ușor de gestionat.

Articol scris de: Maria Postolache 

Sursă articol

Impactul dezechilibrelor emoționale

Așa cum s-a evidențiat în articolul anterior (Autismul și dezechilibrele emoționale - Identificare și manifestări) atunci când o persoană este copleșită de emoții, aceasta poate reacționa în moduri provocatoare, având un impact negativ asupra stării sale fizice, psihologice și emoționale, precum și asupra celor din jur.

Comportamentele provocatoare pot limita sau întârzia semnificativ accesul unei persoane la anumite activități, servicii și experiențe. Acest lucru poate interfera cu relațiile sociale, performanța academică, angajarea în muncă și incluziunea în diverse medii, afectând astfel capacitatea individului de a-și atinge întregul potențial.

Gestionarea dezechilibrelor emoționale în autism

Gestionarea dezechilibrelor emoționale în autism poate fi abordată printr-o combinație de strategii proactive, medii de susținere și intervenții terapeutice care predau în mod sistematic abilități de reglare emoțională.

Există diverse resurse disponibile pentru a preda abilități de reglare emoțională. Unele instrumente, precum caietele de lucru și aplicațiile, pot ajuta persoanele autiste de toate vârstele să învețe să își identifice, exprime și gestioneze emoțiile într-un mod sănătos și social acceptabil.

Părinții, educatorii și profesioniștii pot folosi, de asemenea, aceste resurse pentru a sprijini procesul de reglare emoțională și pentru a crea un mediu mai favorabil dezvoltării acestora.

Dezechilibrele emoționale la adulții autiști

Dezechilibrele emoționale la adulții autiști prezintă adesea provocări unice, în special în gestionarea locului de muncă, a relațiilor și a responsabilităților zilnice.

Declanșatori precum supraîncărcarea senzorială, stresul la locul de muncă și schimbările neașteptate în rutină pot amplifica emoțiile, făcând dificilă reacția adecvată în contexte sociale sau profesionale.

Spre deosebire de copii, adulții sunt adesea așteptați să își gestioneze emoțiile în mod independent, ceea ce poate crește presiunea și anxietatea. Când emoțiile devin copleșitoare, pot apărea izbucniri emoționale, shutdown-uri sau chiar retragere socială, afectând capacitatea acestora de a-și menține locul de muncă sau relațiile personale.

Pentru adulții autiști, gestionarea dezechilibrelor emoționale necesită abordări personalizate. Mulți reușesc să își îmbunătățească reglarea emoțională folosind tehnici precum terapia cognitiv-comportamentală pentru a reîncadra declanșatorii emoționali sau practicarea mindfulness-ului pentru a gestiona stresul. Adaptările la locul de muncă, cum ar fi programul flexibil sau mediile prietenoase senzorial, pot fi, de asemenea, esențiale pentru menținerea unei stări emoționale echilibrate.

Construirea unei rețele solide de sprijin (terapie, grupuri de suport sau membri ai familiei care înțeleg) le permite adulților autiști să își exprime emoțiile într-un spațiu sigur și să primească îndrumarea de care au nevoie.

Navigarea către echilibrul emoțional

Amintiți-vă că nu este niciodată prea târziu pentru a ajuta persoana pe care o susțineți să își dezvolte abilități esențiale de reglare emoțională. Emoțiile și reacțiile noastre nu sunt fixe, ci pot fi modelate. Alegem cum gândim și reacționăm în fața situațiilor dificile.

Între orice eveniment și răspunsul nostru există un spațiu de reflecție. În acel spațiu se află puterea noastră de a alege cum reacționăm emoțional. Împuternicirea persoanelor cu abilități de reglare emoțională le va îmbunătăți calitatea vieții și va aduce beneficii pentru toți cei implicați.

Concluzie

Gestionarea dezechilibrelor emoționale în autism este esențială pentru bunăstarea persoanelor afectate și a celor din jurul lor. Indiferent de vârstă, sprijinul potrivit și strategiile eficiente pot face o diferență semnificativă în dezvoltarea abilităților de reglare emoțională.

Adoptarea unui mediu adaptat, oferirea de resurse adecvate și încurajarea unei rețele de sprijin sunt pași importanți către îmbunătățirea calității vieții persoanelor autiste.

Articol scris de: Rădănia Mihaela-Luiza

Sursa