Dificultățile de somn sunt foarte frecvente la copiii cu autism, afectând până la 50–80% dintre copiii autiști, mult mai mult decât la copiii neurotipici. Problemele pot include dificultăți în adormire, treziri frecvente în timpul nopții, insomnie sau trezire foarte devreme. Motivele sunt variate și adesea interconectate. Iată o parte din ele:

Producția de melatonină.
Mulți copii cu autism au o producție sau o eliberare neregulată de melatonină, hormonul responsabil cu reglarea ciclurilor somn–veghe. Corpurile lor pot produce mai puțină melatonină sau o pot elibera la momente nepotrivite, ceea ce face dificilă apariția senzației de somnolență la finalul zilei.

Perturbarea ritmului circadian.
Ceasul intern al corpului poate fi dereglat. Creierul nu primește „semnalele” potrivite pentru relaxare la sfârșitul zilei, ceea ce duce la adormire întârziată și un somn fragmentat.

Sensibilitate senzorială crescută.
Mulți copii cu autism au dificultăți în procesarea senzorială, în special în filtrarea stimulilor de fundal. Creierul lor nu estompează automat zgomotele, luminile, mirosurile sau texturile, așa cum o face un creier neurotipic.

Astfel, chiar și stimuli foarte mici, zgomotul unui frigider, traficul îndepărtat, textura pijamalelor sau o lumină slabă de sub ușă, pot deveni extrem de deranjanți.

Sistem nervos în alertă.
Dacă sistemul senzorial rămâne activ, copilului îi va fi greu să se relaxeze. Mulți copii rămân hiper-conștienți sau copleșiți de senzații pe care alții nici nu le observă.

Anxietate crescută la culcare.
Mulți copii cu autism experimentează niveluri mai mari de anxietate, care se intensifică seara. Întunericul, zgomotele neașteptate sau schimbarea rutinei pot declanșa un disconfort puternic.

Activarea mentală înainte de somn.
În multe familii se observă că mintea copilului devine foarte activă înainte de culcare, ceea ce împiedică instalarea relaxării necesare unui somn odihnitor.

Dificultăți cu tranzițiile.
Trecerea de la zi la noapte sau de la activități stimulante la cele liniștite poate fi deosebit de dificilă. Copiii care au nevoie de predictibilitate pot resimți tranzițiile ca fiind stresante, ceea ce crește anxietatea și îngreunează adormirea.

Dificultate în exprimarea nevoilor.
Unii copii cu autism au dificultăți în a comunica nevoi precum foamea, setea, durerea sau nevoia la toaletă. Dacă acestea nu sunt exprimate sau observate, disconfortul poate persista și afecta somnul.

Exemple:

• Foamea sau setea pot provoca neliniște și treziri nocturne.

• Disconfortul fizic (dureri, colici, dințișori, poziție incomodă) poate duce la agitație.

• Nevoia la toaletă poate genera treziri frecvente sau anxietate.

   

Înțelegerea rutinei de somn.
Unii copii au dificultăți în a înțelege sau a urma pașii rutinei de culcare, mai ales dacă aceasta se schimbă des sau dacă implică multe etape. Trecerea bruscă de la joc, ecrane sau activități energice la liniștea pentru somn poate crea rezistență sau confuzie.

Condiții asociate.
Probleme precum constipația, refluxul gastroesofagian, durerile abdominale, epilepsia sau ADHD sunt mai frecvente la copiii cu autism și pot cauza treziri nocturne, neliniște și dificultăți în adormire. Tratarea acestor condiții poate îmbunătăți considerabil calitatea somnului.

Obiceiuri și modele comportamentale.

• Somnurile lungi sau foarte târzii din timpul zilei pot împinge ora de culcare.

• Activitățile stimulante înainte de culcare (joacă energică, ecrane, discuții intense) mențin corpul într-o stare de alertă.

• Orele de culcare neregulate sau rutina imprevizibilă perturbă ritmul circadian natural.

   

Dificultățile de somn la copiii cu autism au cauze complexe: biologice, senzoriale, emoționale și comportamentale. Înțelegerea acestor mecanisme îi poate ajuta pe părinți să identifice mai bine nevoile copilului și să creeze o rutină de seară predictibilă și calmă, adaptată sensibilităților lui.

Articol scris de: Eliza Iliescu

Bibliografie: https://www.phren.uk/blog