Introducere

Dezechilibrele emoționale în contextul autismului implică dificultăți în identificarea, exprimarea și gestionarea răspunsurilor emoționale la situațiile de zi cu zi. Acestea se pot manifesta prin reacții emoționale intense la factori de stres aparent minori, comportamente îngrijorătoare și dificultăți în revenirea la o stare de calm.

Exemple de dezechilibre emoționale

Dezechilibrele emoționale se manifestă diferit în diverse etape ale vieții, incluzând copilăria, adolescența și vârsta adultă. Iată câteva exemple:

O fetiță de 4 ani, cu multiple provocări în dezvoltare, devine dezechilibrată din punct de vedere emoțional în afara casei, declanșatorii fiind mediile aglomerate, ieșirile lungi și apropierea străinilor. Când este supărată, poate țipa și recurge la auto-vătămare, cum ar fi lovirea capului sau mușcarea mâinilor. În astfel de momente, nu poate fi consolată cu ușurință și are nevoie de o perioadă mai lungă pentru a-și reveni.

Un adolescent de 15 ani, cu autism, dizabilitate intelectuală și epilepsie, experimentează dezechilibre emoționale acasă. Factorii declanșatori includ schimbările de rutină, pierderea obiectelor de confort, presiunea de a se îngriji singur și rivalitatea dintre frați. Atunci când devine copleșit, poate manifesta agresivitate verbală și fizică, aruncând obiecte, lovind pereții sau strigând. În unele situații, își exprimă furia prin refuzul de a colabora sau de a-și îndeplini sarcinile zilnice.

O tânără de 23 de ani, cu autism, ADHD, anxietate și depresie, se retrage din interacțiunile sociale după ani de bullying. Evită să iasă din casă, se bazează pe tehnologie ca mijloc de evadare și își petrece cea mai mare parte a timpului izolată în camera sa. Se confruntă cu dificultăți în menținerea unor relații sociale, iar interacțiunile cu persoanele apropiate sunt limitate și tensionate.

Semne ale dezechilibrului emoțional în autism

Reacții emoționale intense

O persoană autistă poate avea răspunsuri bruște și copleșitoare, care sunt disproporționate față de situație. Aceasta poate reacționa puternic la schimbări minore în rutină, evenimente neașteptate sau stimuli senzoriali (de exemplu, zgomote puternice sau lumini strălucitoare). Aceste emoții intense pot duce la crize de meltdown, în care persoana poate plânge, țipa sau manifesta comportamente agresive.

Dificultate în revenirea la starea de calm

Persoana poate întâmpina dificultăți în a se liniști sau în a-și reveni după o izbucnire emoțională. Incapacitatea de a reveni rapid la o stare de calm poate duce la perioade prelungite de dezechilibre emoționale, retragere sau shutdown (o formă de retragere emoțională în care persoana devine neresponsivă).

Schimbări bruște de dispoziție

Persoanele autiste pot trece rapid de la o stare emoțională la alta, fără un motiv evident pentru cei din jur. De exemplu, o frustrare minoră, cum ar fi dificultatea în a înțelege o instrucțiune, poate declanșa o reacție puternică de furie sau tristețe.

Crize de meltdown

În situații de stres intens, o persoană autistă poate avea o explozie emoțională, manifestată prin țipete, plâns puternic, aruncarea obiectelor sau chiar comportamente agresive. Meltdown-ul este o reacție involuntară la o supraîncărcare emoțională sau senzorială.

Shutdown-uri

Spre deosebire de meltdown, shutdown-ul implică retragerea completă din interacțiune. Persoana poate deveni tăcută, rigidă și neresponsivă, evitând orice contact vizual sau conversație.

Anxietate și iritabilitate

Persoanele autiste pot manifesta anxietate intensă în fața incertitudinii sau a schimbărilor de rutină. Aceasta poate duce la iritabilitate crescută și dificultăți în gestionarea frustrărilor.

Dificultăți în identificarea și exprimarea emoțiilor

Multe persoane autiste experimentează alexitimie, ceea ce înseamnă că au dificultăți în etichetarea emoțiilor. De exemplu, pot simți disconfort, dar nu pot distinge dacă este anxietate, frustrare sau furie. Acest lucru poate duce la frustrare și poate amplifica starea de stres emoțional, deoarece nu știu cum să-și gestioneze trăirile interne.

Evitare și retragere

Persoanele autiste pot evita anumite medii sau interacțiuni sociale care provoacă stres senzorial sau emoțional. Acest lucru poate fi observat la copii care refuză să iasă din casă sau la adulți care evită evenimentele sociale. În loc să se confrunte cu situațiile dificile, preferă să se retragă, petrecând timp în solitudine sau concentrându-se intens pe un interes special.

Comportamente repetitive sau de autoliniștire (stimming)

Pentru a-și regla emoțiile și a-și oferi confort, persoanele autiste pot recurge la comportamente repetitive, cum ar fi fluturatul mâinilor, balansarea corpului, rotirea obiectelor sau repetarea unor sunete. Aceste comportamente sunt un mecanism de autoliniștire și pot ajuta la gestionarea stresului emoțional sau a supraîncărcării senzoriale.

Reacții impulsive

În momente de stres emoțional, persoanele autiste pot manifesta reacții impulsive, cum ar fi lovitul, strigatul, fuga bruscă dintr-un mediu sau aruncarea obiectelor. Aceste reacții nu sunt întotdeauna intenționate, ci mai degrabă răspunsuri reflexe la o situație copleșitoare.

Dificultăți în gestionarea tranzițiilor

Schimbările bruște pot fi extrem de dificile pentru persoanele autiste, mai ales în cazul copiilor. Tranzițiile de la o activitate la alta, schimbarea locului în care se află sau întreruperea unei rutine pot declanșa anxietate și reacții emoționale intense. Pregătirea în avans și folosirea unor strategii vizuale pot ajuta la atenuarea acestor dificultăți.

Supraîncărcare senzorială

Persoanele autiste pot fi extrem de sensibile la anumiți stimuli senzoriali, cum ar fi lumini puternice, zgomote puternice sau texturi incomode. Atunci când sunt expuse la stimuli pe care îi percep ca fiind invazivi, pot avea reacții de panică, meltdown sau shutdown, încercând să se protejeze prin acoperirea urechilor, închiderea ochilor sau părăsirea spațiului respectiv.

Articol scris de: Rădănia Mihaela-Luiza

Bibliografie

Autism Parenting Magazine. "Autism and Emotional Dysregulation." Disponibil aici.