Etapele de dezvoltare neuromotorie la copii - Partea a III-a
Partea III – copilul mic (1–6 ani)
În Partea I – perioada neonatală (prima lună de viață) am vorbit despre rolul reflexelor primitive și despre modul în care acestea susțin adaptarea nou-născutului la viața extrauterină.
În Partea II – perioada sugarului (1–12 luni) am urmărit trecerea de la mișcări reflexe la control voluntar: susținerea capului, rostogolirea, statul în șezut, ridicatul în picioare și primii pași independenți.
În Partea a III-a ne concentrăm pe ceea ce urmează după vârsta de 1 an:
👉 diversificarea și rafinarea abilităților motorii,
👉 dezvoltarea echilibrului și coordonării,
👉 creșterea autonomiei prin mișcare și joc.
Mersul independent, jocul activ și utilizarea tot mai precisă a mâinilor sunt strâns legate de dezvoltarea cognitivă și socio-emoțională și creează baza pentru achizițiile următoare din copilăria timpurie.
Dezvoltarea neuromotorie după vârsta de 1 an
1–2 ani
După vârsta de 1 an, copilul trece de la pașii nesiguri la un mers tot mai stabil.
Achiziții frecvente:
- Mers independent
- Urcă scările ținându-se de balustradă sau de mână
- Se apleacă și se ridică fără sprijin
- Împinge sau trage jucării, lovește mingea cu piciorul
- Face turnuri din 2–4 cuburi
- Mâzgălește spontan
- Începe să mânuiască lingura
În această etapă, copilul își folosește corpul pentru a explora spațiul, iar motricitatea grosieră (mers, urcat, împins, tras) și cea fină (prindere, manipulare) încep să se coordoneze tot mai bine.
2–3 ani
La această vârstă, copilul devine vizibil mai activ și mai sigur pe el în mișcare.
Achiziții caracteristice:
- Aleargă, se ghemuiește și se ridică singur
- Urcă și coboară scările, punând ambele picioare pe aceeași treaptă
- Aruncă mingea deasupra capului și încearcă să o prindă
- Construiește turnuri din 6–8 cuburi
- Folosește mai bine lingura și bea din cană
- Desenează linii și cercuri simple
Este o perioadă în care jocul devine mai intențional, iar copilul își exersează constant coordonarea și echilibrul.
3–4 ani
Coordonarea globală și motricitatea fină se rafinează semnificativ.
De obicei copilul poate:
- Pedala tricicleta
- Urca scările alternativ (câte un picior pe treaptă)
- Sări cu ambele picioare și încearcă să sară pe un singur picior
- Folosi foarfeca, sub supraveghere
- Construi structuri mai complexe din cuburi
Aceste abilități susțin jocurile de mișcare, activitățile creative și interacțiunile cu alți copii.
4–5 ani
Mersul, echilibrul și precizia mișcărilor sunt mult mai bine dezvoltate.
Achiziții frecvente:
- Sare pe un picior
- Merge în linie dreaptă, cu echilibru bun
- Prinde mingea cu ambele mâini
- Încheie și desface nasturi
- Folosește corect tacâmurile
- Desenează figuri umane simple (cap, trunchi, picioare, brațe)
În această etapă, copilul câștigă tot mai multă independență în activitățile de zi cu zi.
5–6 ani
Copilul se apropie de vârsta școlară, iar controlul neuromotor devine mult mai precis.
De obicei poate:
- Merge pe vârfuri
- Sări în lungime
- Sta pe un picior câteva secunde
- Prinde și arunca mingea de la distanță
- Scrie câteva litere sau cifre
- Decupa corect cu foarfeca
- Să se îmbrace și dezbrace singur și începe să lege șireturile
Aceste abilități sunt importante pentru adaptarea la activitățile școlare, pentru autonomie și pentru încrederea în sine.
Rolul mediului în dezvoltarea neuromotorie
Progresul neuromotor nu depinde doar de maturizarea biologică, ci și de experiențele la care este expus copilul.
Au un rol important:
- jocul liber și structurat,
- activitățile fizice adaptate vârstei,
- interacțiunea cu alți copii,
- sprijinul și încurajarea familiei.
Un mediu bogat în oportunități de mișcare și explorare susține dezvoltarea coordonării, a echilibrului și a motricității fine.
Când este indicată evaluarea de specialitate?
Este recomandată o evaluare medicală dacă:
- după 18 luni copilul nu merge singur,
- după 2 ani nu aleargă,
- după 3 ani nu poate urca scările alternativ (câte un picior pe treaptă).
Aceste întârzieri nu înseamnă automat o problemă gravă, dar pot indica nevoia unei evaluări realizate de un medic pediatru, neurolog pediatru, kinetoterapeut sau medic de recuperare. Intervenția precoce poate avea un impact semnificativ asupra evoluției copilului.
Concluzie
Dezvoltarea neuromotorie între 1 și 6 ani este o călătorie fascinantă, în care copilul trece de la pași nesiguri la abilități motorii complexe ce îi susțin independența, explorarea și învățarea.
Observarea etapelor de dezvoltare, susținerea prin joc și mișcare și solicitarea unei evaluări atunci când apar îngrijorări sunt elemente esențiale pentru o creștere sănătoasă și echilibrată.
📚 Bibliografie
- Sheridan, M. (2014). From Birth to Five Years: Practical Developmental Examination. Routledge.
- Illingworth, R. S. (2013). The Development of the Infant and the Young Child: Normal and Abnormal. Elsevier.
- Berk, L. E. (2017). Development Through the Lifespan (7th Edition). Pearson.
- Nelson Textbook of Pediatrics (21st Edition). (2020). Elsevier.
- World Health Organization (WHO). (2006). Multicentre Growth Reference Study: Motor Development Milestones. Geneva: WHO Press.





