Articol tradus și adaptat după Carol Tatom, BA.HSE, CHW

27 mai 2026

În universul copilăriei, jocul reprezintă mult mai mult decât o simplă metodă de a petrece timpul; este, în esență, laboratorul în care cei mici învață să înțeleagă lumea, să își gestioneze emoțiile și să interacționeze cu ceilalți. Pentru un părinte care crește un copil diagnosticat cu o tulburare de spectru autist, modul în care acesta se joacă poate părea uneori misterios sau greu de descifrat. Observăm adesea o atracție deosebită pentru detalii care nouă ne scapă, cum ar fi mișcarea repetitivă a unei roți sau alinierea perfectă a unor obiecte după criterii doar de ei știute. Aceste comportamente nu sunt bariere, ci reprezintă limbajul lor primar, o invitație de a intra în lumea lor exact așa cum este ea, fără a încerca să o corectăm imediat după standardele obișnuite.

Înțelegerea echilibrului dintre jocul structurat și cel liber este esențială pentru a sprijini dezvoltarea neuropsihologică a copilului. Jocul structurat, cel care vine cu reguli clare și un final previzibil, funcționează ca o ancoră de siguranță. Într-o lume care li se pare adesea haotică și zgomotoasă, un joc de construit după un model sau un puzzle oferă confortul predictibilității: copilul știe exact ce urmează, ce se așteaptă de la el și cum arată succesul la final. Pe de altă parte, jocul liber, deși poate părea mai dificil de inițiat, este spațiul unde se naște flexibilitatea gândirii. Chiar dacă la început pare că micuțul doar explorează senzorial un obiect, acel moment de libertate îi permite creierului să facă conexiuni noi, să experimenteze fără teama de a greși și să își urmeze propriile impulsuri de curiozitate.

O provocare majoră pentru părinți este transformarea unei activități solitare într-o experiență împărtășită. Secretul acestei conectări stă în utilizarea intereselor speciale ale copilului ca pe niște „ancore” sociale. În loc să încercăm să îi distragem atenția de la un obiect care îl fascinează, cea mai eficientă strategie este să ne alăturăm lui în acea activitate, respectându-i ritmul și regulile. Dacă ne așezăm lângă el și începem să manevrăm obiectele în același mod, creăm un moment de atenție comună care valorează mai mult decât orice lecție forțată. Această validare a intereselor sale îi transmite copilului că este înțeles și acceptat, punând bazele pentru dezvoltarea ulterioară a limbajului și a empatiei, transformând treptat un joc individual într-un dialog tăcut, dar plin de însemnătate.

Pentru mulți părinți apare și presiunea de a transforma fiecare moment de joacă într-un exercițiu terapeutic sau educativ. Totuși, copilul nu are nevoie permanent să fie corectat, stimulat sau ghidat. Uneori, simplul fapt că părintele este prezent, atent și disponibil emoțional în timpul jocului reprezintă deja o experiență profund valoroasă pentru dezvoltarea relației și a sentimentului de siguranță 

Totodată, jocul este cel mai bun instrument pentru a ajuta copilul să își gestioneze sensibilitățile la diverse senzații. Prin activități care implică texturi variate, cum este nisipul kinetic sau apa, ori prin mișcări care îi stimulează echilibrul, copilul învață să își simtă corpul și să proceseze stimulii externi fără a se simți copleșit. Este important ca aceste experiențe să fie conduse de plăcere și nu de obligație. Atunci când prioritizăm bucuria autentică a copilului în detrimentul unei conformări rigide la modul „corect” de joc, îi oferim de fapt libertatea de a progresa în propriul său ritm. În final, fiecare moment de joacă reușit devine un pas spre autonomie și o dovadă că, prin răbdare și observare atentă, putem construi un mediu în care neurodiversitatea este privită ca o bogăție de perspective, nu ca o limitare.

Bibliografie

Tatom, C. (2025). Play Strategies for Children on the Autism Spectrum. Autism Parenting Magazine. 

Jordan, R. (2003). Social Play and Autistic Spectrum Disorders. In: Learning and Teaching in Autism.

Lifter, K., et al. (2011). Overview of Play and Its Role in Early Intervention. Topics in Early Childhood Special Education, 31(1), 4-16.