Recomandare de carte: “M-am născut într-o zi albastră. În mintea extraordinară a unui geniu autist”

Recomandare de carte: “M-am născut într-o zi albastră. În mintea extraordinară a unui geniu autist”

2 aprilie este Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului.  Dacă acum 50 de ani autismul era considerat o afecțiune rară, astăzi 1 din 68 de copii o au, 29% în doar 2 ani, sau, conform unui studiu din 2007, 1 din 150.  În SUA, 1 din 42 de bebeluși băieți născuți astăzi, vor fi diagnosticați cu autism înainte de vârsta de 3 ani, iar fete 1 din 189, conform unui studiu de 16 ani. Numărul persoanelor de sex masculin a crescut de 4 ori și numărul persoanelor de sex feminin a crescut de 7 ori, în ultimii 15 ani. (Disconnected Kids, dr. Robert Melillo, 2009).

Acest prim articol dintr-o mini-serie, este mai special, pentru că autorul cărții este o persoană cu…AUTISM. Cartea este scrisă de un geniu autist, diagnosticat cu sindrom Asperger, dar următoarea pe care o vom prezența, este a unui copil de 13 ani, un autist non-verbal!

“M-AM NĂSCUT ÎNTR-O ZI ALBASTRĂ În mintea extraordinară a unui geniu autist” este scrisă de Daniel Tammet (n. 1974), diagnosticat la vârsta de 25 de ani, în urma unui interviu clinic la “Centrul de cercetare asupra autismului”, de la Universitatea Cambridge, cu sindromul savantului /sindromul Asperger, o tulburare relativ ușoară și funcțională, din spectrul autist. Nu știe nimeni cu siguranță ce anume cauzează sindromul Asperger, doar că este o afecțiune cu care te naști. Neurologi eminenți au studiat apoi îndeaproape cazul sau. A publicat 3 cărți, una dintre ele (tradusă chiar de el în franceză), are o abilitate ieșită din comun de a învață limbi străine (a învățat islandeza în cinci zile!), vorbește fluent 10 limbi și a devenit celebru după ce a recitat în public, timp de 5 ore, primele 22 514 zecimale ale numărului PI.  Astăzi coordonează un site, unde cei care doresc să învețe limbi străine, pot să o facă după o metodă inventată de el. Are o viață independentă, prieteni, și ține prelegeri publice, în care încearcă să dezvăluie mai multe despre lumea necunoscută, inaccesibilă, uluitoare, a unui…autist.

Cartea este emoționantă, o mărturie a unui proces dureros de conștientizare a diferențelor față de ceilalți copii, cu amintiri din copilărie, într-o Londra a anilor ’80, când se cunoșteau puține lucruri despre sindromul Asperger. Iată câteva fragmente:

M-am născut pe 31 ianuarie 1979. O zi de miercuri. Știu asta pentru că în mintea mea data e albastră și zilele de miercuri sunt întotdeauna albastre, la fel ca numărul 9 sau sunetul vocilor care se ceartă. (pag.7)"

*

"Nu țin minte să mă fi simțit singur la grădiniță, poate din cauză că eram atât de absorbit de cărți, mărgele și cercuri. Încetul cu încetul, sentimentul că sunt diferit de ceilalți copii începea să-și facă loc în mintea mea, dar din cine știe ce motiv, nu mă deranja. Încă nu simțeam nevoia să am prieteni; că să fiu fericit, îmi era de ajuns să mă joc singur.

Când era rândul jocurilor în grup, cum ar fi jocul scaunelor muzicale, refuzam să particip. Eram îngrozit că vreunul din copii ar putea să mă atingă, atunci când se imbranceau pentru scaunele libere. Oricât a încercat, educatoarea n-a reușit să mă convingă. Până la urmă, mi-a dat voie să stau deoparte, lângă un perete, și să-i privesc pe ceilalți cum se joacă. Cât timp mă lăsau în pace, eram fericit.

Când mă întorceam de la grădiniță, urcam repede la mine în camera. Dacă eram obosit sau supărat, mă băgam sub pat pe întuneric, și stăteam acolo. Tata și cu mama s-au învățat să bată încetișor la ușa înainte să între că să vadă ce fac. Mama mă punea mereu să-i povestesc cum a fost la grădiniță. Își propusese să mă încurajeze să vorbesc pentru că eram mult prea tăcut, cea mai mare parte din timp. (pag.34)"

...

"Acum, când scriu despre acei ani, sunt uimit când mă gândesc ce mult au făcut părinții mei pentru mine, chiar dacă erau destul de săraci, pe atunci. Să-i ascult povestind despre primii ani a fost o experiență magică, am putut să văd, privind în urmă, rolul pe care l-au avut în formarea omului care sunt azi. În ciuda nenumăratelor mele probleme, a lacrimilor și crizelor de nervi, dar și a altor dificultăți, m-au iubit amândoi necondiționat și au făcut tot ce le-a stat în putință că să mă ajute, cu infinită răbdare. Ei sunt eroii mei.” (pag.35)"

Dragi părinți, , după ce veți citi cartea, scrisă de altfel foarte ușor, ca o poveste (adevărată însă), vă veți privi copilul special cu mai multă speranță.

Trăim într-o epoca în care genetica a progresat atât de mult, încât clonează ființe vii, iar tehnologia a creat inteligența artificială, care imită inteligența umană. Astăzi, în 2023, încă nu se cunosc cauzele autismului…  Curios, nu? Știați că, Thomas Alva Edison, nascut in 1847  (secolul trecut !), inventatorul becului incandescent (+inventator cu 1093 de patente în SUA), nu a vorbit până la vârstă de 4 ani și chiar și atunci când a început să o facă, a folosit limbajul într-un mod diferit față de ceilalți copii? Despre ce decizie a luat mama lui, când băiatul ei special a împlinit 11 ani, într-un articol viitor...

Sursă: “M-AM NĂSCUT ÎNTR-O ZI ALBASTRĂ În mintea extraordinară a unui geniu autist”, Ed. Philobia, 2012

de Daniel Tammet

Articol scris de Mădălina Bubu

Articole recente

Dezvoltarea abilităților sociale este esențială pentru creșterea oricărui copil, inclusiv pentru cei cu autism.
Mai mult:
Ecolalia, adică repetarea cuvintelor sau frazelor auzite, este un comportament de limbaj frecvent întâlnit la copii, mai ales în primii ani de viață, dar și în cazul celor cu tulburări din spectrul autist (TSA) sau alte dificultăți de dezvoltare.
Mai mult:
Comunicarea între oameni nu se face doar prin cuvinte. Expresiile feței, gesturile, postura și tonul vocii ne ajută să exprimăm emoții și intenții. Însă, pentru unele persoane cu autism, înțelegerea acestor semnale sociale nonverbale poate fi dificilă. Acest lucru poate duce la neînțelegeri sau reacții nepotrivite în diverse situații sociale.
Mai mult:

Curs pentru cadrele didactice: Managementul clasei – de la un teren minat la un trib unit

Știați că profesorii petrec 40% din timpul de la clasă doar pentru a gestiona comportamentele problematice ale elevilor? Astfel, disciplina devine principala problemă pentru că afectează mediul de învățare, crește nivelul de stres și afectează sănătatea emoțională a elevilor și a profesorilor. Din acest motiv, echipa Asociației Activity și-a propus să fie alături de educatorii, profesorii și consilierii școlari care își doresc să își ușureze munca și să dezvolte relații pozitive cu elevii. 

Organizăm la cerere cursul dedicat cadrelor didactice „Managementul clasei - de la un teren minat la un trib unit" în cadrul căruia vom discuta despre aceste provocări și vom descoperi noi metode de gestionare a clasei. Aflați mai mai multe detalii despre curs, dar și despre cum putem stabili o zi de formare:

  • Cui se adresează?

    Acest curs se adresează profesorilor, educatorilor și consilierilor școlari.

  • Obiective:

    La finalul cursului participanții vor putea dezvolta și utiliza:
      • un mediu de învățare caracterizat prin relații pozitive, de încredere
      • metode de dezvoltare și încurajare sistematică a comportamentelor dezirabile
      • metode de eliminare sau diminuare a comportamentelor indezirabile
  • Lectori:

    Andrei Ionel Mocanu, psiholog - detalii aici
    Raluca Berchez, psiholog - detalii aici
  • Diplomă de participare

    La sfârșitul cursului toți participanții vor primi o diplomă de participare semnată de Asociația Activity pentru portofoliul personal.

  • Structura cursului

    • 1 zi, 4 ore de curs
  • Taxa de participare: 

    • 150 de lei/persoană. Se aplică un discount de 10% la înscrierea a minimum cinci persoane din partea aceleiași unități.
  • Înscriere

    Pentru înscrierea unui grup, vă rugăm să ne scrieți la adresa contact@asociatia-activity.ro sau să ne sunați la numărul 0770984224.

  • Detalii legate de costuri

    • Ulterior înscrierii telefonice la numărul 0770984224 sau pe email la adresa contact@asociatia-activity.ro, veți primi informațiile complete privind achitarea taxei de participare. 
  • Detalii logistice

         1. Cursul poate avea loc online sau fizic (la sediul nostru sau la sediul dvs.). Aceste detalii vor fi stabilite de comun acord. În cazul în care doriți online, veți primi detaliile de conectare cu o zi înainte de curs și doar după achitarea taxei de participare.

         2. Cursul se va ține exclusiv în limba română.

     

  • Dacă doriți organizarea cursului pentru un grup privat, vă rugăm să ne contactați:

    Telefon: 0770984224

    Email: contact@asociatia-activity.ro

Sunt Valentin, am 8 ani și sufăr de autism

Sunt Valentin, am 8 ani și sufăr de autism

 Valentin a început terapia la 3 ani și 2 luni, având în vocabular maximum 30 de cuvinte. Prima ședință de terapie a debutat cu 2 ore de plâns fără oprire fiind o mare provocare pentru toți. Refuza să coopereze, în timp ce echipa de terapeuți căuta toate mijloacele pentru a-l face să vorbească.

Cu timpul, mersul la terapie a devenit o plăcere. Valentin și-a făcut prieteni și s-a atașat de terapeuți.

 Rezultatele au apărut după primele luni. Numărul de cuvinte pe care le folosea a crescut constant, socializa și interacționa cu cei din jur mai mult. Fiecare ședință de evaluare lunară confirma destinația pozitivă spre care ne îndreptam.

Terapia l-a ajutat să se integreze la grădiniță, să se joace, să accepte când alt copil câștigă, să împartă jucării. Ca părinte, sunt multe momente de furie în care te întrebi de ce ți se întâmplă tocmai ție acest lucru. Apoi accepți că este o problemă și începi să te mobilizezi, să cauți păreri de la cât mai multe persoane avizate, începi să citești cu disperare cărți sau materiale avizate în domeniu.

 În timp, înțelegi nevoia mare a copilului de a se simți acceptat, dorit, iubit așa cum este el, nevoia de a fi încurajat, de a simți că este mereu cineva lângă el. Sunt momente în care treci de la agonie la extaz.

Dupa 5 ani de terapie, Valentin merge la o școală de masă fiind în clasa pregătitoare cu rezultate foarte bune. Cunoaște toate literele de tipar și de mână, citește și scrie. Numără și recunoaște toate cifrele pana la 1000, adună și scade până la 100. Are o bună memorie a cifrelor și este fascinat de numere.

Sunt Maria, am 5 ani și sufăr de autism

Sunt Maria, am 5 ani și sufăr de autism

Bună! Numele meu este Maria, am 5 ani și am fost diagnosticată cu autism în noiembrie 2020, adică atunci când nu aveam nici trei ani împliniți.

Vestea a căzut cu durere peste familia mea care se pregătea de sărbătorile de iarnă. Diagnosticul a fost primit cu tristețe de părinții și bunicii mei, iar viața a luat o nouă întorsătură pentru noi toți.

Părinții mei nu și-au vorbit timp de câteva zile după primirea diagnosticului meu. Se evitau. Încercau să găsească factorul declanșator sau o soluție magică și salvatoare.

Mai târziu, au înțeles că doar împreună putem trecem prin asta, că muncind împreună putem avea rezultate. Așadar, au început să caute terapii, centre și terapeuți cu care să începem acest demers.

Din ianuarie anul 2021, mama mea a început să vină cu mine la ședințele de terapie. Atunci când ajungeam la Asociația Activity, iar unul dintre terapeuții Activity mă prelua, rămânea cu inima îndoită. Știu că își dorea rezultate sigure și rapide.

La începutul terapiei, îmi era dificil sa stabilesc contactul vizual și să mă joc cu ceilalți copii. Cu mult exercițiu, am învățat să mă joc cu noii prieteni Activity, m-am obișnuit cu noul mod de viață și am început să comunic cu ceilalți având 2-3 cuvinte în fraze.
Mama mea a preluat o parte din obiective pentru a grăbi procesul terapeutic, fiind punctul de legătură între lumea mea și lumea căreia învăț să îi fac față în fiecare zi. În ultimii ani, mama s-a pus pe locul doi, renunțând la multe lucruri care îi aduceau zâmbetul pe buze pentru a mă ajuta pe mine.

În prezent, merg la grădiniță unde încerc să leg prietenii, să accept zgomotele și agitația și mă străduiesc să mă concentrez la toate activitățile. 

Merg în continuare la terapie de două ori pe săptămână, dar specialiștii spun că am nevoie de un program terapeutic mai intens pentru a putea face față provocărilor de zi cu zi.

Povestea lui Radu

Povestea lui Radu

Află povestea lui Radu, un băiețel de 6 ani foarte vesel, jucăuș, vorbăreț pe limba lui... chineza și română pentru un chinez, cu multă energie, dar și o mare dragoste pentru oamenii din jurul lui.
 
De la 3 ani, când nu spunea nici ”mama”, primește ajutor terapeutic pentru tulburarea sa din spectrul autist, trecând în acest timp de la ecolalie (repetarea cuvintelor, expresiilor și propozițiilor exprimate de cei din jur) la exprimarea cu sens emițând cereri și verbalizând parte din ceea ce vede și îi satisface curiozitatea.
 
Pentru părinți, solicitări precum: ”mami, te log flumos să vii cu mine în suflagelie pentlu a ne juca ”sunt minuni obținute cu multă terapie și dăruire din partea celor care lucrează pentru băiețel.
 
Deși a făcut extrem de multe progrese, Radu are nevoie de foarte multă susținere în continuare și de multă terapie precum: logopedie (încă nu pronunță bine pe L, Ș, R și alte grupuri vocale complexe pentru el), kinetoterapie (pentru că piciorul din stânga îl poziționează încă greșit), terapie individuală și de grup (deși a început să verbalizeze, încă nu generalizează toate conceptele învățate, ecolalia este prezentă, nu socializează).
 
 Toate acestea formează un demers complex care îi poate asigura existența ”normală” într-o societate ”convențională”.

Ce este ADHD? Caracteristici, diagnostic şi intervenţie

Ce este ADHD? Caracteristici, diagnostic şi intervenţie

Caracteristici

ADHD reprezintă o tulburare neurobiologică caracterizată printr-o dezvoltare necorespunzătoare de inatenţie (deficit de atenţie), hiperactivitate şi impulsivitate, simptome ce pot apărea în diferite contexte sociale (acasă, în parc, la şcoală sau în alte activităţi sociale). (Organizaţia ,,Salvaţi copiii’’, 2009) Afectează în mod negativ activităţile şcolare şi profesionale. La debut, ADHD, indiferent dacă este însoţit sau nu de întârziere mintală, se poate manifesta cu hiperactivitate, deficit de atenție, copilul atinge jucăriile fără a se juca cu ele, este capabil să iniţieze şi să menţină relații sociale doar pe perioade scurte, are limbaj expresiv prezent, dar cu valoare de „cuvânt-propoziție“, nu respectă regulile și nu înţelege interdicţia. (Dobrescu, 2003 apud Rad, Costinescu & Dobrescu, 2008).

Este o tulburare de comportament frecvent diagnosticată în copilărie, fiind estimat că poate afecta 3 până la 7 % dintre copiii care au vârstă şcolară. De cele mai multe ori, simptomatologia persistă şi la vârsta adolescenţei, precum şi la cea adultă. (Organizaţia ,,Salvaţi copiii’’, 2009) Conform studiilor de specialitate, ADHD este o tulburare care se transmite ereditar, de la părinţi la copii. Cu toate acestea, poate fi și rezultatul unei corelaţii dintre acești factori ereditari cu cei de mediu şi psihosociali. Evenimentele care pot declanşa apariţia acestei tulburări poate fi, de exemplu, un mediu familial în care apar frecvent tensiuni sau lipsa unui climat afectiv şi relaţiile ce se stabilesc în aceasta.

Diagnostic

Pentru a fi diagnosticat, simptomele trebuie să persiste cel puţin 6 luni, la o intensitate necorespunzătoare nivelului de dezvoltare, afectând negativ activităţile sociale, dar şi pe cele din mediul şcolar şi profesional. 

Fiecare dintre cele trei medii implică următoarele simptome:

Deficitul de atenţie (DSM-5, 2016):

  • lipsa capacităţii de concentrare asupra detaliilor, individul are tendinţa să omită sau să rateze detalii în cazul unor sarcini, iar munca nu este temeinică.
  • dificultăţi în menţinerea atenţiei în efectuarea unor sarcini sau în activităţi distractive (de exemplu, în cadrul jocului)
  • lipsa unei capacităţi de a asculta interlocutorul
  • dificultăţi în urmarea exactă a unor instrucţiuni, în finalizarea unor sarcini (de exemplu, teme, activităţi casnice)
  • dificultăţi în a se implica în sarcini ce presupun un nivel de efort ridicat
  • deseori are tendinţa de a pierde obiectele necesare unor sarcini sau activităţi (de exemplu, instrumente de scris, chei, ochelari, cărţi)
  • de cele mai multe ori este distras de stimuli externi

Hiperactivitate (Organizaţia ,,Salvaţi copiii’’, 2009, pag. 88-89):

  • dificultăţi în a respecta reguli sociale (de exemplu, aşteptarea rândului)
  • adesea se joacă cu picioarele, cu mâinile sau se foieşte pe scaun
  • dificultăţii de a aştepta pe scaun
  • are tendinţa de a vorbi excesiv de mult
  • de cele mai multe ori se află într-o continua mişcare

Impulsivitate:

  • nu are capacitatea de a aştepta să i se adreseze o întrebare, venind deja cu formularea răspunsului
  • adesea îi întrerupe sau deranjează pe ceilalţi, intervine în conversaţii sau în jocurile altora

Intervenţie

Diagnosticul este stabilit de medicul specialist psihiatru. Pe baza unei evaluări complexe, se realizează o anamneză din care medicul obţine informaţii cu privire la istoricul copilului de la părinte şi educatori, ulterior interpretând rezultatele testelor psihologice specifice.

Pe lângă medicamentaţie, foarte importantă este şi angajarea copilului într-un program de terapie comportamentală în care acesta să aibă reguli clare, iar programul de intervenţie să vizeze următoarele aspecte:

  • dezvoltarea atenţiei şi capacităţii de concentrare
  • îmbunătăţirea performanţelor şcolare
  • diminuarea comportamentului agresiv
  • creşterea încrederii în sine

Bibliografie:

  1. Organizația ,,Salvaţi Copiii’’. 2009. Ghid de intervenţie psihosocială destinat profesioniştilor care lucrează cu copiii cu vârste între 0-6/7 ani cu probleme de sănătate mintală. Bucureşti: Speed Promotion.
  2. DSM-5 2016: manual de diagnostic şi clasificare statistică a tulburărilor mintale.Ed. a 5-a. Bucureşti: Editura Medicală Callisto.
  3. Rad, F., Costinescu, R., Dobrescu, I. 2008. ADHD şi tulburarea de spectru autist la vârste mici. În Revista Română de Pediatrie-XVII, Nr.1

Articol scris de Alexandra Ghilință și Raluca Brehoi

Urmăriți evenimentul Mituri și realități despre ADHD

Articole recente

Dezvoltarea abilităților sociale este esențială pentru creșterea oricărui copil, inclusiv pentru cei cu autism.
Mai mult:
Ecolalia, adică repetarea cuvintelor sau frazelor auzite, este un comportament de limbaj frecvent întâlnit la copii, mai ales în primii ani de viață, dar și în cazul celor cu tulburări din spectrul autist (TSA) sau alte dificultăți de dezvoltare.
Mai mult:
Comunicarea între oameni nu se face doar prin cuvinte. Expresiile feței, gesturile, postura și tonul vocii ne ajută să exprimăm emoții și intenții. Însă, pentru unele persoane cu autism, înțelegerea acestor semnale sociale nonverbale poate fi dificilă. Acest lucru poate duce la neînțelegeri sau reacții nepotrivite în diverse situații sociale.
Mai mult:

Eliza Maria Iliescu

Eliza Maria Iliescu

Eliza are 20 de ani, iar formarea ei este strâns legată de domeniul educației și al lucrului cu copiii. Este studentă la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, specializare Pedagogie , unde își dezvoltă constant competențele teoretice și practice necesare pentru a lucra cu copiii cu cerințe educaționale speciale. Experiența de la Activity completează perfect ceea ce învață la facultate, oferindu-i contextul real în care poate aplica cunoștințele și poate învăța zilnic lucruri noi, direct de la copii și de la echipă.

„Mă motivează copiii, progresul lor, micile reușite de zi cu zi și zâmbetele sincere. Faptul că pot contribui la dezvoltarea lor, chiar și prin gesturi simple, îmi oferă un sentiment puternic de împlinire. Momentul în care m-am angajat la Activity a fost unul foarte emoționant pentru mine – mi se părea că mi s-a îndeplinit un vis. Această emoție și recunoștință mă motivează în fiecare zi să vin cu aceeași energie și dedicare."

Despre experiența în cadrul echipei Activity:

„Îmi place foarte mult să lucrez la Activity pentru că este un mediu deschis, cald și primitor. Aici am întâlnit oameni empatici, dedicați și autentici, care creează un spațiu sigur atât pentru copii, cât și pentru cei care lucrează cu ei. Activity nu este doar un loc de muncă, ci un loc în care te simți acceptat, susținut și încurajat să crești.” spune Eliza. 

„Mereu mi-au plăcut copiii. Lucrul cu ei reprezintă pentru mine un spațiu de eliberare emoțională și de bucurie sinceră. Îmi place să îi ajut, să mă joc cu ei, să le fiu aproape și să le ofer sprijinul de care au nevoie. Copiii au o energie aparte, o sinceritate și o puritate care mă fac să mă simt eu însămi și să trăiesc prezentul cu adevărat.”

Raluca Brehoi

Raluca Brehoi - terapeut

Raluca a absolvit Facultatea de Sociologie și Asistență Socială și Masterul Grupuri de Risc și Servici Sociale de Suport din cadrul aceleiași facultăți. Deși a absolvit un liceul teoretic la profilul real, a ales să meargă mai departe pe în domeniul social deoarece a simțit nevoia, încă de pe atunci, să fie de ajutor și să aibă ocazia de a face ceva care să conteze.

Încă din băncile facultății m-am gândit că cel mai mult mi-ar plăcea să lucrez cu copiii. Îmi doresc să pot să îi ajut pe cei mici să facă primii pași spre o viață normală, să fie integrați în societate și să aibă acces la resurse și la șanse egale, precum copiii tipici", spune Raluca.

Motivație:

Cea mai mare motivație pentru mine este zâmbetul unui copil, este primul contact vizual cu un copil care nu făcea acest lucru, prima îmbrățișare sau primul sunet/ cuvânt. Toate acestea mă motivează zilnic să dau tot ce pot mai bine ca să îi ajut să evolueze și să își atingă potențialul."

Despre experiența în cadrul echipei Activity:

Îmi place să lucrez la Activity deoarece toți suntem ca o mare familie: se simte susținerea la orice pas și ajutorul pe care îl primesc de fiecare dată când am nevoie. Este un mediu creativ și distractiv, în care toți ne unim forțele pentru un scop nobil: ajutorarea copiilor vulnerabili. Mai mult, munca în acest domeniu îmi oferă o satisfacție și o împlinire pe care nu cred că le-aș putea găsi în altă parte. Să văd progresele fiecărui copil pe zi ce trece este un lucru care îmi produce o mare bucurie, fiind și o motivație în plus faptul că știu că și eu am contribuit la acest parcurs", spune Raluca. 

Copiii îmi aduc energie, mă determină să fiu mai activă și mai atentă. Prin intermediul lor, reușesc să mă reîntorc în copilărie și sa mă mai bucur puțin de această perioadă. În plus, cei mici mă ajută să îmi descopăr noi abilități și aptitudini pe care nu știam că le am și îmi oferă oportunitatea de a mă distra în timp ce lucrez. - Raluca Brehoi

Alexandra Ghilință

Alexandra Ghilință - terapeut

Alexandra Ghilință a absolvit Facultatea de Psihologie și Științele Educației, specializarea Psihopedagogie Specială din cadrul Universității din București și programul de master Terapia Logopedică în procesele de comunicare.

"Sursa mea principală de motivație constă în zâmbetele, entuziasmul și progresul observate la cei mici, care mă determină să ofer tot ce am mai bun și să le acord sprijinul necesar în fața provocărilor cu care se confruntă."

Despre experiența în cadrul echipei Activity:

„Îmi place extrem de mult atmosfera din cadrul Asociației Activity - colaborarea permanentă între membrii echipei, comunicarea, implicarea și spiritul ludic. Într-o astfel de echipă te poți dezvolta armonios din punct de vedere profesional, dar și personal. Astfel, îi poți ajuta pe cei mici să aibă o dezvoltare frumoasă și o viață independentă." 

„Am ales acest domeniu pentru că piticii speciali au nevoie de multă atenție, susținere și mai ales afecțiune. Trebuie să fii o persoană empatică cu multă răbdare și dornică de a îi face pe aceștia să-și atingă nivelul maxim de dezvoltare. Deși sunt speciali și totodată atât de diferiți, aceștia pot avea rezultate impresionante, în funcție de particularitățile lor.” - Alexandra Ghilință

Povestea lui Sorin, băiețelul care a învățat să lupte de la 4 ani

Povestea lui Sorin, băiețelul care a învățat să lupte de la 4 ani

Sorin avea doar 4 ani când a venit la asociația noastră. La prima întâlnire, părinții acestuia erau îngrijorați de faptul că nu reușea să socializeze cu colegii de grădiniță, se juca de cele mai multe ori singur, făcând niște mișcări repetitive și spunând diverse texte învățate de la televizor sau din povești. Nici acasă lucrurile nu stăteau prea bine pentru că avea probleme legate de alimentație, Sorin preferând să mănânce doar anumite alimente.
 
Nu reușea să se conecteze cu părinții, nu stabilea contact vizual, nu reușea să stea foarte mult într-o sarcină și nici să spună ceea ce își dorea.
Sorin a început să vină zilnic la Activity pentru sedințe individuale de terapie ABA. În timp, a început să participe și la grupuri de socializare cu alți copii care aveau nevoie să își dezvolte abilitățile necesare mediului școlar - să asculte o cerință, să ridice mâna, să aștepte rândul sau să realizeze diverse activități în echipă.
 
Pentru o integrare bună și o monitorizare în mediul educațional, coordonatorul lui Sorin a mers în grădiniță pentru a-l observa și pentru a discuta cu cadrele didactice. Aceste intervenții au continuat și în școală, în clasele primare – etapă esențială pentru a stabili planul de intervenție pentru orice copil cu autism.
 
Pentru că evoluția lui Sorin a fost foarte bună, în timp, a început să iasă în oraș pentru a merge la bibliotecă, pentru a vizita un muzeu sau pentru a realiza diverse cumpărături.
 
Părinții lui Sorin au înțeles importanța terapiei, l-au adus constant la ședințe, scurtând sau chiar renunțând la vacanțe, iar ei au participat la toate workshopurile organizate de specialiștii Activity pentru părinți.
 
În prezent Sorin este în clasa a V-a, merge singur la școală, are prieteni și este printre cei mai buni elevi din clasă.
Are nevoie în continuare de sprijinul nostru pentru a-și putea gestiona anxietatea și pentru a reuși să aibă mai multă încredere în el. Vine la Activity o dată pe săptămână, dar are nevoie de cel puțin două ședințe individuale pe săptămână și una de grup.

Căutăm un FUNDRAISER care să se alăture echipei noastre din București

Căutăm un FUNDRAISER care să se alăture echipei noastre din București

Ne mărim echipa! Căutăm un om potrivit pentru un rol foarte special: un FUNDRAISER care să coordoneze inițiativele #Activity prin care ne propunem să atragem resurse noi pentru proiectele destinate copiilor cu tulburări în dezvoltare.

Ce așteptări avem?
- Să dai dovadă de entuziasm pentru cauza noastră, respectiv sprijinul pe care îl oferim copiilor tipici și atipici de a avea o viață de independentă
- Să ai abilități foarte bune de comunicare
- Să demonstrezi abilitatea de a construi și menține relații de business
- Să ai experiență sau abilitatea de a atrage persoane care să susțină cauza noastră, în special prin intermediul companiilor în care își desfășoară activitatea în roluri de leadership, CSR, ESG, relații publice
- Să demonstrezi abilitatea de a te concentra pe îndeplinirea obiectivelor de fundraising și atingerea acestora printr-o bună prioritizare și organizare, management de proiect, management de resurse umane
- Să dai dovadă de reziliență, perseverență în activitatea de fundraising, abilitatea de a face față provocărilor aduse de poziția de fundraiser
- Ne-am bucura să fii creativ și să ai spirit antreprenorial în preluarea activității de fundraising

Cerințe
- Studii universitare absolvite
- Un plus: formare sau experiență anterioară în fundraising sau vânzări
- Nice to have: experiență de management al voluntarilor, organizare de evenimente

Ce îți oferim:
- un mediu de lucru prietenos;
- program flexibil și posibilitatea de a lucra remote, dar și de a te întâlni săptămânal cu echipa
- bonusuri la atingerea targeturilor de fundraising

Așteptăm CV-ul tău la adresa mihaela@asociatia-activity.ro. Opțional: dacă ai un portfoliu pe care vrei să ni-l prezinți, anexează-l pe e-mail alături de CV.

Evaluarea comportamentului problematic la copii cu ajutorul analizei de contingență sintetizată (IISCA)

Evaluarea comportamentului problematic la copii cu ajutorul analizei de contingență sintetizată (IISCA)

Analiza practică a comportamentului problemă este un model important de evaluare care poate crește probabilitatea de a ajunge la un tratament cât mai eficient pentru copiii cu tulburări de spectru autist. Mai multe studii au descris utilizarea Analizei Relației Sintetizate Intervievate-Informate (IISCA) pentru a arăta variabilele care influențează comportamentul problemă într-o varietate de cazuri, participanți și medii de lucru. În toate cercetările, IISCA a contribuit la înțelegerea factorilor care au provocat comportamentul problematic și stimulii care au influențat menținerea lor.

Componentele de bază ale analizei IISCA includ condiții multiple de testare și control pentru a evalua sensibilitatea comportamentului problemă în contexte izolate.

În ce constă analiza IISCA atunci când vine vorba de înțelegerea comportamentului problematic?

Primul pas constă într-un interviu deschis și detaliat cu părinții înainte de analiza în sine pentru a identifica informații importante, ce pot fi folosite mai târziu pentru a construi ipoteze privind factorii și stimulii ce pot influenţa comportamentul problematic. Rezultatele interviului sunt folosite pentru a realiza condițiile de testare și control potrivite pentru copil, care ajută la stabililirea contextului de testare și presupusa relație cu stimulii.

O analiză IISCA bazată pe performanță presupune o unică recompensare ce este întreruptă de introducerea unui factor de stimulare a comportamentului problematic. În aceste situații, evaluatorii sunt pregătiți să ofere un stimul de întărire la prima apariție a comportamentului problemă, atât grav, cât și mai puțin grav. Un aspect critic al IISCA pe bazează pe faptul că persoana evaluată trebuie sa fie relaxată înainte de introducerea primului stimul de către evaluator.

Exemple din practica terapeutică

Un exemplu concret din literatura de specialitate a constat în utilizarea IISCA pentru a evalua un comportament problematic sever în rândul a cinci copii cu autism internați într-o clinică din sudul Italiei. Interviul deschis, despre care am discutat și mai sus, a fost util în confirmarea presupușilor factori și stimuli în situația fiecărui comportament problematic al fiecărui particpiant. Informațiile bogate obținute prin interviurile deschise au făcut posibilă identificarea stimulilor relevanți din punct de vedere cultural ce pot influența comportamentul problematic.

De asemenea, durata scurtă de timp pentru efectuarea acestui model de analiză a contribuit și la siguranța participanților și a terapeuților. Analiza IISCA bazată pe performanță este sensibilă la diferențele culturale și la experiențele individuale de viață ale participanților.

În concluzie, analiza IISCA provoacă răspunsuri diferite în funcție de caracteristicile participanților. Avantajul este faptul că în acest fel poți adapta modelul terapeutic în funcție de nevoile fiecărui copil, dar și în funcție de profilul său cultural. De aceea, interviul inițial rămâne decisiv pentru evoluția analizei.

Bibliografie:

Luigi Iovino, Floriana Canniello, Roberta Simeoli, Maria Gallucci, Rosaria Benincasa, Davide D’Elia, Gregory P. Hanley & Anthony P. Cammilieri (2022): A new adaptation of the Interview-Informed Synthesized Contingency Analyses (IISCA): The performance-based IISCA, European Journal of Behavior Analysis, DOI: 10.1080/15021149.2022.2093596

Articol scris de Ena Rădoi, terapeut

Articole recente

Dezvoltarea abilităților sociale este esențială pentru creșterea oricărui copil, inclusiv pentru cei cu autism.
Mai mult:
Ecolalia, adică repetarea cuvintelor sau frazelor auzite, este un comportament de limbaj frecvent întâlnit la copii, mai ales în primii ani de viață, dar și în cazul celor cu tulburări din spectrul autist (TSA) sau alte dificultăți de dezvoltare.
Mai mult:
Comunicarea între oameni nu se face doar prin cuvinte. Expresiile feței, gesturile, postura și tonul vocii ne ajută să exprimăm emoții și intenții. Însă, pentru unele persoane cu autism, înțelegerea acestor semnale sociale nonverbale poate fi dificilă. Acest lucru poate duce la neînțelegeri sau reacții nepotrivite în diverse situații sociale.
Mai mult:

Webinar LIVE: Mituri și realități despre ADHD, marți, 29 noiembrie 2022

Webinar LIVE: Mituri și realități despre ADHD, marți, 29 noiembrie 2022

ADHD este un diagnostic pe care din ce în ce mai mulți copii îl primesc și care, netratat corespunzător, le poate afecta viața - de la modul în care relaționează, până la rezultatele școlare. Părinții au numeroase întrebări pe acest subiect, deseori găsind greu răspunsuri printre explicațiile științifice. Pentru a înțelege ce înseamnă ADHD, cum ne dăm seama că există riscul acestui diagnostic și care este tratamentul potrivit, vă invităm să urmăriți webinarul „Mituri și realități despre ADHD" marți, 29 noiembrie, de la ora 19,30. Acesta va fi transmis live pe pagina de Facebook a Asociației Activity.
 
Andrei Ionel Mocanu, psiholog, și Marius Rusu, psiholog, vor răspunde la toate întrebările voastre referitoare la copiii care au ADHD pe care le puteți transmite în avans, aici: https://forms.gle/SGyoirVRV8ZLv8ER8.
 
Subiecte de discuție:
  • cum ne dăm seama că piticii noștri au ADHD?
  • care este intervenția potrivită pentru ADHD?
  • cum își pot sprijini părinții copiii diagnosticați cu ADHD?
 Evenimentul face parte din seria de evenimente Fii un tată activ, organizate de Asociația Activity din anul 2019 în prezent.

Articole recente

Dezvoltarea abilităților sociale este esențială pentru creșterea oricărui copil, inclusiv pentru cei cu autism.
Mai mult:
Ecolalia, adică repetarea cuvintelor sau frazelor auzite, este un comportament de limbaj frecvent întâlnit la copii, mai ales în primii ani de viață, dar și în cazul celor cu tulburări din spectrul autist (TSA) sau alte dificultăți de dezvoltare.
Mai mult:
Comunicarea între oameni nu se face doar prin cuvinte. Expresiile feței, gesturile, postura și tonul vocii ne ajută să exprimăm emoții și intenții. Însă, pentru unele persoane cu autism, înțelegerea acestor semnale sociale nonverbale poate fi dificilă. Acest lucru poate duce la neînțelegeri sau reacții nepotrivite în diverse situații sociale.
Mai mult:

Comportamentul problematic la copii: Rezolvarea începe cu o evaluare obiectivă

Comportamentul problematic la copii: Rezolvarea începe cu o evaluare obiectivă

Clinicile de specialitate și, în general, psihologii, primesc numeroase solicitări de intervenție în cazurile de comportamente problematice la copii. De multe ori, aceste situații vin la pachet cu un diagnostic și presupun un demers terapeutic complex.

Totuși, dacă analizăm doar intervenția privind comportamentul problematic la copii, trebuie să ne concentrăm, în primă fază, pe evaluare.

Care sunt etapele evaluării comportamentului problematic?

Procesul de evaluare practic are etape principale:

  1. evaluarea indirectă (bazată pe lipsa obervațiilor);
  2. evaluarea descriptivă (bazată pe obervații directe asupra mediului de lucru, unde se află copilul evaluat și ceea ce se află în jurul lui)
  3. analiza practică (bazată atât pe observații directe, cât și pe manipularea mediului de lucru, adică schimbarea anumitor lucruri din mediu pentru a determina modificarea comportamentului).

Este recomandată o evaluare cu cât mai mult detalii având în vedere că se pot omite unele aspecte importante. O tehnică utilă în acest sens este interviul pentru că aduce clarificări referitoare la comportamanetele obișnuite, neproblematice, cât și cele unice sau de moment. Pentru o analiză bine făcută este necesară o relație puternică între client (copil, dar și familie) și terapeut în timpul procesului de interviu și de observație.

Observația și interviul pot avea loc în contexte de joacă și alte momente de petrecere a timpului liber alături de introducerea unor recompense (întăritori) automați.

Care este rolul interviului în evaluarea comportamentelor problematice?

Rolul interviului este de a descrie dincolo de ceea ce se vede cu ochiul liber și de a identifica posibilele motive care conduc la comportamentul problematic.

Nu există o rețetă standard, dar sunt câțiva pași importanți în diminuarea comportamentelor problematice

Dincolo de observație și interviu, terapeutul trebuie să aibă în vedere o serie de ședinte de cercetare 1 la 1 cu copilul. De asemenea, este recomandată realizarea unui grafic care să conțină toate informațiile primite în urma interviului și analizei, alături de interpretarea acestora. Graficului i se adaugă explicațiile pentru procesele comportamentale – cum s-a ajuns în acest stadiu. Nu în ultimul rând, toate aceste analize trebuie prezentate tuturor persoanelor care intră în contact cu copilul.

Care este sursa comportamentelor problematice?

De cele mai multe ori, comportamentele problematice se învață din mediul înconjurător (familie, școală, alte contexte frecvente din viața copilului) și sunt reacții care servesc unui scop al copilului. Practic, simte sau crede că prin acest fel de a relaționa își va atinge un anumit obiectiv. Nu există copii agresivi, ci contexte care susțin agresivitatea, iar un comportament problematic se poate dezvolta și menține în condiții obișnuite, în absența unui factor specific cu putere mare de a declanșa o schimbare.

În concluzie, etapa de evaluare este decisivă atunci când vine vorba de ajutarea copiiilor cu provocări comportamentale. Din aceasta derivă următorii pași foarte importanți pentru diminuarea comportamentelor problematice.

Bibliografie:

Hanley, G. P. (2012). Functional assessment of problem behavior: Dispelling myths, overcoming implementation obstacles, and developing new lore. BAP, 5, 54-72.

Articol scris de Ena Rădoi, terapeut

Articole recente

Dezvoltarea abilităților sociale este esențială pentru creșterea oricărui copil, inclusiv pentru cei cu autism.
Mai mult:
Ecolalia, adică repetarea cuvintelor sau frazelor auzite, este un comportament de limbaj frecvent întâlnit la copii, mai ales în primii ani de viață, dar și în cazul celor cu tulburări din spectrul autist (TSA) sau alte dificultăți de dezvoltare.
Mai mult:
Comunicarea între oameni nu se face doar prin cuvinte. Expresiile feței, gesturile, postura și tonul vocii ne ajută să exprimăm emoții și intenții. Însă, pentru unele persoane cu autism, înțelegerea acestor semnale sociale nonverbale poate fi dificilă. Acest lucru poate duce la neînțelegeri sau reacții nepotrivite în diverse situații sociale.
Mai mult:

Primii pași pentru începerea programului de toaletă

Primii pași pentru începerea programului de toaletă

Este bine știut faptul că scutecele reprezintă un cost suplimentar în sânul familiilor cu copii mici, ce testează răbdarea părinților în schimbarea lor. Odată cu creșterea celor mici, părinții sunt tot mai speriați de ideea începerii unui program de toaletă, iar nesiguranța acestora se amplifică în cazul copiilor cu autism, deoarece lupta cu simptomele tulburării nu este ușoară. Acest proces de învățare este tot mai dificil din cauza comportamentelor repetitive, copiii cu autism având probleme în a simți și a reacționa la senzația unei vezici pline sau a unor haine ude.

Cum abordăm această situație?

Deși părerile specialiștilor sunt împărțite, câteva lucruri sunt certe: niciodată copiii cu autism nu ar trebui să simtă rușine sau să fie forțați mai mult de capacitățile lor. Este nevoie de răbdare și consecvență, întrucât procesul este unul îndelungat, format din mai mulți pași peste care părinții nu ar trebui să sară.

„Când ar trebui să înceapă programul de toaletă copilul meu?” - este una dintre cele mai dese întrebări adresate de părinți, iar răspunsul este simplu: vârsta variază, iar controlul sfincterian se învață. Literatura de specialitate ne spune că în jurul vârstei de 2 ani și jumătate - 3 ani, copiii învață să folosească toaleta. Însă orice posibilă întârziere a controlului sfincterian, până la împlinirea vârstei de 3 ani, nu ar trebui să îi îngrijoreze pe părinți.

Câteva statistici arată că până la vârsta de 5 ani, 85% dintre copii știu să meargă la toaletă, iar până la vârsta de 6 ani majoritatea copiilor au dezvoltat controlul atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții.

Cum știm când este momentul potrivit  pentru introducerea programului de toaletă?

Există câteva detalii la care putem fi atenți pentru a identifica pregătirea copilului: cel mic își scoate scutecul după ce acesta este ud sau murdar, se ascunde în locuri izolate pentru a urina, rămâne uscat pentru mult timp, stă pe toaletă fără a elimina ceva și vă caută privirea pentru o posibilă laudă.

Un prim pas în programul de toaletă constă în identificarea momentelor de eliminare a urinei și a scaunului, ce vă vor ajuta în stabilirea frecvenței cu care copilul va sta pe toaletă. Pe tot parcursul acestui program, este important ca cei mici să urmeze aceeași ordine a pașilor. De altfel, este important să-i oferiți copilului cantități mari de lichide, să-i verificați pantalonii și, nu în ultimul rând, nu uitați de recompense - o parte foarte importantă. Acest ciclu poate fi continuat până când copilul ajunge să folosească toaleta în mod constant, înlăturând treptat prompturile (verbale, fizice și gestuale).   

În final, programul de toaletă este unul dintre cele mai mari provocări peste care părinții sunt nevoiți să treacă, fiind un bun exemplu de răbdare și disciplină. Este vorba despre un întreg proces, în cadrul căruia recompensele și laudele nu trebuie să lipsească.

Bibliografie:

Abilitățile de autoservire la persoanele cu autism: o metodă sistematică de predare. Stephen R. Anderson, Amy L. Jablonski, Marcus L. Thomeer, Vicki Madaus Knapp; trad.: Ileana Achim.- București, editura Frontiera, 2013.

Articol scris de Cătălina-Ioana Chiriță, voluntar

 

Articole recente

Dezvoltarea abilităților sociale este esențială pentru creșterea oricărui copil, inclusiv pentru cei cu autism.
Mai mult:
Ecolalia, adică repetarea cuvintelor sau frazelor auzite, este un comportament de limbaj frecvent întâlnit la copii, mai ales în primii ani de viață, dar și în cazul celor cu tulburări din spectrul autist (TSA) sau alte dificultăți de dezvoltare.
Mai mult:
Comunicarea între oameni nu se face doar prin cuvinte. Expresiile feței, gesturile, postura și tonul vocii ne ajută să exprimăm emoții și intenții. Însă, pentru unele persoane cu autism, înțelegerea acestor semnale sociale nonverbale poate fi dificilă. Acest lucru poate duce la neînțelegeri sau reacții nepotrivite în diverse situații sociale.
Mai mult:

Cum stimulăm vorbirea la copiii cu abilități verbale minime sau inexistente?

Cum stimulăm vorbirea la copiii cu abilități verbale minime sau inexistente?

Știu că este greu, dar există sisteme pe care le puteți folosi pentru a vă ajuta copilul să comunice chiar dacă este non-verbal. Folosirea unui sistem non-verbal este punctul cu care veți începe dacă piticul nu a vorbit niciodată sau dacă ați încercat să-l faceți să întrebe verbal, dar nu ați reușit. De exemplu, îl puteți ajuta să facă gestul legat de cuvântul „banană” în limbajul semnelor sau îi puteți arăta o poză cu o „banană”. Există câteva strategii eficiente pe care le puteți folosi pentru a vă crește șansele de a determina copilul non-verbal să vorbească care vă vor ajuta să comunicați mai clar:

  • Limbajul mimico-gestual;
  • Dispozitivele vocale artificiale;
  • PECS (sistem de comunicare cu schimb de imagini);

 Limbajul mimico-gestual ajută la îmbunătățirea vocalizării și le arată vizual copiilor că fiecare cuvânt este diferit. De exemplu, sunetele „minge” și „tort” sunt diferite, la fel ca semnele corespunzătoare. Așa cum se întâmplă în vorbire, există o mișcare diferită pentru fiecare cuvânt. Așadar, odată ce un copil învață semnul corect pentru prăjitură, este de obicei destul de ușor să înveți să folosești acel semn atunci când vede o imagine sau dacă este necesar, să răspunzi la întrebări precum „Numește ceva ce mănânci” cu același semn. Astfel, copilul are posibilitatea de a folosi semnele mimologice pentru a acoperi toți operanții. Dar limbajul mimico-gestual are și dezavantaje: Adulții trebuie să învețe să-l folosească astfel încât să fie eficient pentru copii. Adulții care lucrează cu copiii trebuie să înțeleagă principiile ABA, cum ar fi asociere, întăritori, indicii, învățarea de aproximare succesivă și indicii de diminuare.

Dispozitivele artificiale de comunicare vocală sunt sisteme artificiale de comunicare vocală (cu sinteză a vorbirii) sau, mai clar, dispozitive în care copilul selectează și apasă un buton, iar acesta reproduce vorbirea.

Sistemul PECS (sistem de comunicare cu imagini) reprezintă o abordare sistematică care constă în învățarea copilului să folosească imagini pentru a cere obiecte.

Unul dintre avantajele comune ale sistemului de comunicare vocală artificială și PECS este că imaginile din sistemul PECS și cuvintele generate de sistemul electronic sunt ușor de înțeles de către adulți și alți copii.

Un alt mod pentru a-i determina pe copii să vorbească constă în predarea limbajului semnelor, în contextul unei solicitări, fiind cea mai bună modalitate pe care o cunosc pentru a ajuta un copil care nu vocalizează sau vocalizează foarte puțin.

Există și alte lucruri pe care le puteți face pentru a încuraja vorbirea.

În primul rând, va trebui să îmbogățiți mediul copilului bombardându-l cu termeni simpli. Când mă implic prima dată într-un program de intervenție (fie acasă, fie la școală), aud un limbaj bogat folosit în prezența copilului, prea complex pentru cei care nu pot vocaliza pentru a înțelege. .

O altă modalitate de a transforma vorbirea într-un întăritor este de a încuraja și de a recompensa orice bolboroseală, sunet sau aproximări ale cuvintelor. Pentru a afla ce sunete scoate copilul și cât de des le scoate, stabiliți o perioadă de timp (15 minute de exemplu) și luați o bucată de hârtie pentru a nota ceea ce auziți. Faceți acest lucru de mai multe ori pentru a vă obișnui. Dacă auziți „ba ta ta” , apoi „ma ma” într-o perioadă de 15 minute, veți vedea că, deși rata de bolboroseală este lentă, capacitatea lui de a pune împreună consoanele și vocalele este destul de bună, iar sunetele pe care le scoate pot fi transformate în cuvinte.

Terapia logopedică poate fi, de asemenea, utilă, mai ales atunci când este utilizată ca parte a unei abordări comportamentale, dar terapia obișnuită a vorbirii eșuează adesea la copiii care nu vocalizează deloc. Acest lucru este subliniat de rezultatele bune obținute de logopezi precum Joanne Gerenser, Nancy Kaufman și Tamara Kasper, care au încorporat elemente de ABA în tehnicile pe care le-au folosit. Există mai multe tehnici, care s-au dovedit eficiente prin studii, care pot crește șansele unui copil de a-și realiza sau de a-și îmbunătăți vorbirea.

Limbajul semnelor este de departe cea mai bună metodă de a-i învăța pe copiii non-verbali să pună întrebări. Puteți lucra cu un logoped pentru a vă ajuta să formați cuvinte.

A face un copil să vorbească ar trebui să fie un efort de echipă. Utilizarea unitară a acestor tehnici va îmbunătăți șansele aproape ale oricărui copil de a vorbi și de a fi înțeles. Indiferent de vârsta copilului, nu renunțați la speranța că într-o zi va vorbi, continuând să-l ajutați să-și extindă limbajul, folosind abordarea verbal-comportamentală, pentru a include limbajul semnelor.

Articol scris de Letisia Sora

Sursa: Barbera, M., (2009).  Terapia axată pe comportamente verbale, Four You, Bucureşti. 

 

 

Articole recente

Dezvoltarea abilităților sociale este esențială pentru creșterea oricărui copil, inclusiv pentru cei cu autism.
Mai mult:
Ecolalia, adică repetarea cuvintelor sau frazelor auzite, este un comportament de limbaj frecvent întâlnit la copii, mai ales în primii ani de viață, dar și în cazul celor cu tulburări din spectrul autist (TSA) sau alte dificultăți de dezvoltare.
Mai mult:
Comunicarea între oameni nu se face doar prin cuvinte. Expresiile feței, gesturile, postura și tonul vocii ne ajută să exprimăm emoții și intenții. Însă, pentru unele persoane cu autism, înțelegerea acestor semnale sociale nonverbale poate fi dificilă. Acest lucru poate duce la neînțelegeri sau reacții nepotrivite în diverse situații sociale.
Mai mult:

Ghiozdănelul vesel

Misiunea Asociației Activity trece în fiecare an de ușile centrului său. De aceea, anual desfășurăm campania umanitară Ghiozdănelul vesel în care strângem rechizite și alte materiale auxiliare pentru a sprijini copiii din comunitățile dezavantajate din România să meargă la școală. Ne dorim ca prin această inițiativă să contribuim la scăderea abandonului școlar în mediul rural. În 2022, toate donațiile se vor îndrepta către 50 de copii din satul Focșeasca, comuna Tăcuta, județul Vaslui. Aceștia vor primi rechizite, haine și alte materiale care să îi ajute să își continue studiile. Iată ce poți face tu pentru a ne sprijini:
  • Poți contribui prin a redirecționa spre noi rechizite, cărți sau haine pe care noi le vom duce beneficiarilor inițiativei. 
  • Poți redirecționa spre noi prin donație sau sponsorizare o sumă de bani pe care o vom folosi în a achiziționa rechizite, haine și alte materiale. Toți donatorii vor primi o dovadă a achiziționării produselor pe care le vom dona către copiii din comunitățile dezavantajate.
    Nume: Asociația de Intervenție Terapeutică pentru Copii și Familie Activity
    Cont bancar: RO12UGBI0000422012949RON, Garanti Bank
    CIF: 34317853
  • După ce te-ai decis cum vrei să contribui, ne poți contacta direct aici, ne poți suna la 0770984224 sau ne poți scrie direct la adresa de e-mail contact@asociatia-activity.ro.
Ce rechizite poți cumpăra? Iată o listă utilă mai jos:
- caiete tip 1, caiete tip 2, caiete cu foaie velină, caiete de matematică, hârtie colorată, hârtie glasată, hârtie creponată, creioane clasice și colorate, creioane cerate, carioci, acuarele, blocuri de desen, pensule, foarfece pentru copii, radieră, ascuțitoare, coperți, etichete, plastilină, stilouri, pixuri colorate, riglă, numărătoare, penar, pic, șabloane, stickere, cărți de colorat.

Asociația Activity vă invită la evenimentul de joacă și relaxare – ZIUA FAMILIEI ACTIVE – pe 25 iunie 2022, la Roaba de Cultură, în parcul Herăstrău

Asociația Activity vă invită la evenimentul de joacă și relaxare - ZIUA FAMILIEI ACTIVE – pe 25 iunie 2022, la Roaba de Cultură, în parcul Herăstrău

Asociația de Intervenție Terapeutică pentru Copil și Familie - Activity organizează ZIUA FAMILIEI ACTIVE pe 25 iunie 2022 la Roaba de Cultură, spațiu de evenimente în aer liber aflat în parcul Herăstrău (Zona Pescăruș), între orele 10.00 - 19.00. Evenimentul va găzdui o serie întreagă de activități de relaxare și momente artistice atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. Intrarea este liberă.

Copiii vor putea participa pe tot parcursul zilei la ateliere creative de face painting, arte combinate, dezvoltare personală, arte plastice, activități senzoriale, momente de magie sau momente de dans. De asemenea, echipa Activity a pregătit și câteva activități pentru părinți, în timp ce piticii se distrează la cele pregătite pentru ei, printre care atelierele despre îndeplinirea aspirațiilor sau momentele de dans pentru adulți.

„Dacă în 2021, ZIUA FAMILIEI ACTIVE aducea o doză de optimism părinților și copiilor într-un context incert, în 2022, evenimentul Asociației Activity deschide vacanța de vară cu și mai multă voie bună alături de tradiționalii prieteni, dar și noii parteneri. Promitem o zi plină de momente speciale pentru cei mici, cât și pentru cei mari oferindu-le o ocazie inedită pentru a petrece timp de calitate împreună”, spune Andrei Ionel Mocanu, psiholog cognitiv - comportamental, fondator și președintele Asociației Activity.

Programul ZILEI FAMILIEI ACTIVE se va bucura de momente artistice cu trupe dans, grupuri vocale, clipe de magie și va fi moderat de Vasile Calofir, actor și entertainer. Urmăriți paginile dedicate evenimentului pe Facebook aici și website aici pentru a fi la curent cu programul și  surprizele zilei.

ZIUA FAMILIEI ACTIVE este organizată în parteneriat cu Roaba de Cultură (spațiu de evenimente poziționat în zona Pescăruș din parcul Herăstrău).

Printre invitații confirmați se numără: Ștefan și Sasha Rebeja - dansatori profesioniști și antreprenori, Teo Magic Show, Monica Davidescu, Clubul Sportiv Aerostar Mădălina Barbu, Deea Andreea, Ștefan Teo, Trupa Sirenele, Casa de coregrafie Alin Ciobotaru, Prof. Bogdan Adrian Perțea, Dorina Opran, Lucia Boghină, Georgiana Nicol Vigu - dream managers, Grupul vocal "Flori de dor", Ateliere colorate - comunitate de arte pentru copii și adulți, Sevi Grecianu - psiholog și terapeut ABA, Colecții dulci, Academia POT, Aura B - artistă, Școala de dans Hobby Dance.

Eveniment susținut de: Zizin, Asociația Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională prin campania privind copilăria timpurie “First Years, First Priority”, Fundația Telus International Board România, Clinicile Junior & Family Dental Center, Colecții dulci, Editura Litera, Mega Image.

Despre Asociația de Intervenție Terapeutică pentru Copil și Familie - Activity

Asociația Activity a fost înființată în 2015 de trei tineri specialiști psihologi și pedagogi care au lucrat încă din timpul anilor de studiu în domeniul dezvoltării copiilor tipici și atipici. Misiunea organizației este de a oferi intervenții terapeutice și educaționale pentru dezvoltarea abilităților de viață independentă a copiilor.

Website: www.asociatia-activity.ro

Despre Roaba de Cultură

Roaba de Cultură este un proiect al Asociației Green Revolution. În același timp este raza de speranță pentru cei care vor să mai citească o carte, să vadă un spectacol sau un film bun, să facă sport sau să-și dezvolte hobby-uri noi în natură. Roaba de Cultură este un proiect multifuncțional, o alternativă gratuită de petrecere a timpului liber printr-un program variat. Oricine dorește să participe va fi întâmpinat de un spațiu prietenos pentru întreaga familie. Program și recomandări: www.facebook.com/roabadecultura.

Pentru întrebări, vă rugăm să ne contactați pe e-mail: contact@asociatia-activity.ro

Iată cum a fost la Ziua Familiei Active la prima ediție, pe 11 septembrie 2021:

Vă invităm la Ziua familiei active, pe 25 iunie 2022, la Roaba de cultură în Parcul Herăstrău

Vă invităm la Ziua familiei active, pe 25 iunie 2022, la Roaba de cultură în Parcul Herăstrău

Dragi copii, părinți, bunici, FAMILII, Asociația Activity organizează sâmbătă, 25 iunie 2022, a doua ediție a super evenimentului ZIUA FAMILIEI ACTIVE! Vă dăm întâlnire la Roaba de cultură, partenerul nostru principal, în parcul Herăstrău, între orele 10,00 - 19,00 pentru a ne distra și a ne bucura de o zi de vară împreună. 
Pregătim activități minunate pentru cei mici, dar și cei mari cu sprijinul susținătorilor evenimentului nostru.  Programul este în curs de confirmare, dar anunțăm cu bucurie câteva dintre surprizele pe care le avem pe listă:
- ateliere creative pentru cei mici: face painting, arte combinate cu Sevi Grecianu, arte plastice alături de Ateliere colorate;
- atelier despre îndeplinirea visurilor și aspirațiilor cu Dorina Opran și Lucia Boghină - dream managers;
- activități de stimulare senzorială
- activități pentru copii susținute de Academia POT
- jocuri în aer liber
- competiții sportive;
- momente artistice;
- multe, multe alte surprize
Vom reveni cu detalii despre eveniment în curând.
Intrarea este liberă.
Cine este gata de distracție? Vă așteptăm cu muuulllttt chef de joacă! 🤩
Eveniment susținut de: Roaba de cultură, Zizin, Asociația Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională prin campania privind copilăria timpurie “First Years, First Priority”, Ateliere Colorate, Fundația Telus International Board Romania, Academia POT, Dorina Opran și Lucia Boghină - dream managers, Sevi Grecianu - lucrător prin arte combinate, Colecții dulci.

Iată cum a fost la Ziua Familiei Active la prima ediție, pe 11 septembrie 2021:

Procedura de pairing – ce este și cum poate contribui la dezvoltarea copiilor cu TSA?

Procedura de pairing – ce este și cum poate contribui la dezvoltarea copiilor cu TSA?

Psihologia comportamentală ne învață că un stimul nou învățat poate determina diverse comportamente. Acest lucru poartă denumirea de condiționare a respondentului. Nu se poate vorbi despre ea fără a face referire la Ivan Petrovich Pavlov, psiholog care a introdus termenul de condiționare operantă pornind de la un experiment realizat pe câinele său.
Ce a presupus experimentul?
Câinelui i-a fost prezentată mâncare (adică un stimul necondiționat) și, drept urmare, acesta a început să saliveze (acesta fiind un reflex necondiționat). Ulterior, odată cu aducerea hranei, a fost introdus sunetul unui metronom (stimul neutru). După câteva încercări, câinele a început să saliveze ca răspuns la sunetul metronomului (reflex condiționat). Drept urmare, sunetul metronomului a devenit un stimul condiționat. Condiționarea respondentului are cea mai mare eficiență atunci când stimulul neutru este prezentat concomitent cu stimulul necondiționat, în acest caz metronomul alături de hrană.
Dar ce legătură are această discuție cu dezvoltarea copiilor cu tulburări de spectru autist?
Multe teorii ale dezvoltării copilului subliniază importanța motivației și a creșterii continue a interesului către diverse activități. Comportamentul uman este puternic legat de interesele și preferințele noastre. Setul de factori motivatori pe care îl dobândim determină un întreg repertoriu de comportamente pe care le dezvoltăm. În cazul copiilor cu tulburare de spectru autist (sau cu alte dizabilități intelectuale) acest set de interese este redus și tinde să aibă un caracter mai degrabă repetitiv. În plus, motivația limitată sau neobișnuită observată la persoanele cu autism are implicații majore pentru recuperare și pentru rezultatele pe termen lung ale terapiei.
Un prim pas în creșterea interesului pentru activități sau persoane noi constă în identificarea factorilor motivatori și a preferințelor persoanei în cauză ce suferă de autism. Există două categorii de factori motivatori: cei necondiționați (primari) - care nu necesită un istoric de învățare, așa cum era hrana în experimentul lui Pavlov, și cei condiționați (secundari) - stimuli neutri care devin motivatori (metronomul în cazul de mai sus) datorită relației (pairingului) acestora cu alți factori (fie condiționați, fie necondiționați). Aceștia pot fi de diverse tipuri: comestibili, senzoriali (de exemplu, masajul), tangibili (de exemplu, jucăriile), activități (de exemplu, jocurile) sau sociali.
Atât preferințele cât și factorii motivatori trebuie evaluați în paralel, într-un mod obiectiv și structurat. Evaluarea preferințelor identifică relevanța lor, stimulii la care o persoană reacționează și condițiile în care se mențin aceste preferințe. Procedurile de evaluare frecvent utilizate de specialiști sunt: observarea persoanei într-un context în care are acces liber la mai mulți stimuli, prezentarea diferiților stimuli într-o serie de încercări și, acolo unde este posibil, adresarea de întrebări persoanei în cauză despre preferințele sale. Trebuie reținut faptul că o evaluare a preferințelor nu identifică efectele motivatoare ale stimulilor. Un stimul este considerat motivator/determinant doar atunci când conduce la creșterea frecvenței și/sau duratei comportamentului pe care este menit să îl întărească.
În concluzie, procedura de pairing presupune prezentarea concomitentă și repetată a unui stimul neutru alături de un stimul ce are capacități de motivare, până când cel neutru devine la rândul sau motivator și poate determina același comportament. Procedura este deseori utilizată de specialiștii în terapia cognitiv-comportamentală pentru a determina mărirea ariei de interese la persoanele cu tulburări de spectru autist.
Articol scris de Iasmina Marinescu

Articole recente

Dezvoltarea abilităților sociale este esențială pentru creșterea oricărui copil, inclusiv pentru cei cu autism.
Mai mult:
Ecolalia, adică repetarea cuvintelor sau frazelor auzite, este un comportament de limbaj frecvent întâlnit la copii, mai ales în primii ani de viață, dar și în cazul celor cu tulburări din spectrul autist (TSA) sau alte dificultăți de dezvoltare.
Mai mult:
Comunicarea între oameni nu se face doar prin cuvinte. Expresiile feței, gesturile, postura și tonul vocii ne ajută să exprimăm emoții și intenții. Însă, pentru unele persoane cu autism, înțelegerea acestor semnale sociale nonverbale poate fi dificilă. Acest lucru poate duce la neînțelegeri sau reacții nepotrivite în diverse situații sociale.
Mai mult: