Author Archive: Admin

Cum corectăm erorile din limbajul copilului?

Posted on by

Cum corectăm erorile din limbajul copilului?

Semnul care ne alarmează că ceva nu este în regulă cu dezvoltarea copilului nostru este reprezentat adesea de lipsa limbajului verbal sau prezența lui deficitară. Educarea limbajului verbal are o importanță deosebită atât pentru copil, cât și pentru comunitate. Zilele trecute am descoperit un instrument foarte util și simplu de folosit atât pentru părinți, cât și pentru specialiști. Este vorba de ”100 de exerciții pentru corectarea vorbirii” propus de prietenii noștri de la Jucării vorbărețe.

Așa cum îi spune și numele, avem o colecție de 100 de exerciții pentru corectarea pronunției a 16 sunete (P, B, T, D, L, F, V, S, Z, Ţ, Ş, J, C, G, H, R) și a 8 grupuri de sunete (CE, CI, GE, GI, GHE, GHI, CHE, CHI), gândite în activități distractive care au în prim-plan câte un personaj haios implicat în diverse activități. De exemplu, ”Puiul Poc” se joacă cu mingea, ”Iepurașul pictoraș” pictează ouă sau gâștele Gaga și Gagu împodobesc bradul cu globuri pe care este scris câte un cuvânt.

Activitățile pot fi realizate cu copii a căror vârstă variază între 3 și 10 ani. Pentru cei mici, activitățile pot fi explicate de un adult, iar pentru copiii care știu să citească există pentru fiecare activitate o cerință formulată scurt și clar fiind folosit un limbaj accesibil acestora.

Ce este de remarcat în acest material este multitudinea de fișe dedicate grupurilor consonantice în care este cuprins sunetul ”R”. Astfel, copilul poate exersa pronunția sa prin realizarea unor activități distractive alături de diverse personaje: elefanții care sunt la paradă, mixerul drăgălaș care face prăjituri delicioase, Prichindel care adună prune, mașinuța Brum care se plimbă, creioanele colorate, Grigore și cățelușul Grivei, Frupi și frăguțele sau vrăbiuțele din vrej.

De asemenea, pe lângă activitățile care ne ajută în pronunția corectă a sunetelor deficitare, avem și o activitate dedicată vorbirii fluente și bazată în principal pe alcătuire de propoziții sau compunerea unor povești. Acestea au ca suport vizual câteva imagini semnificative ale căror denumire este alcătuită din sunetele vizate pentru automatizarea verbală (de exemplu, pentru sunetul ”b” avem imagini: balon, băiat, broască, albină și libelulă.)

Ne bucură faptul că prietenii de la Jucării vorbărețe vin tot timpul în sprijinul nostru cu materiale distractive, accesibile și foarte utile și vă recomandăm și vouă să achiziționați materialul ,,100 de exerciții pentru corectarea vorbirii" de la prietenii noștri de la Jucării vorbărețe.

Photo by Susan Holt Simpson on Unsplash

     

Imitația și rolul ei la vârstele mici

Posted on by

Imitația și rolul ei la vârstele mici

Articol scris de Bianca Stănescu

Nicio problemă nu a atras atenția specialiștilor din domeniul psihologiei dezvoltării mai mult decât creșterea abilităților bebelușului în momentul în care se naște. Pentru a se putea adapta, nou-născuții sunt nevoiți să învețe despre noul lor mediu. Condiționarea clasică și cea operantă, imitația, obișnuința-constituie modalități prin care copilul își dezvoltă anumite abilități de învățare. 

În ceea ce privește învățarea, cercetările arată că, în această perioadă, copiii învață din ceea ce văd, aud, miros, gustă, ating. Stimularea simțurilor duce la apariția de noi comportamente, iar învățarea ne apare ca un indicator al adaptării la mediu. Simțurile și abilitățile motorii ale copilului evoluează împreună, determinând o mai amplă înțelegere a realității. Copiii învață observându-i și imitându-i pe ceilalți. Imitarea este atât de obișnuită, încât este posibil să nu îi conștientizăm pe deplin importanța. Foarte rar comportamentele se imită exact. Adoptăm ceea ce vedem la ceilalți, într-un mod creativ.

 Treptat, abilitățile nou-născutului cresc odată cu vârsta, pe măsură ce se perfecționează și capacitățile de a procesa informațiile din mediu, abilitățile motorii, cognitive, mnezice.

 Teoriile tradiționale (precum cea a lui Piaget) au susținut că imitația facială era un obstacol cognitiv ce era depășit pentru prima dată de către copil în jurul vârstei de un an. În anii ’70-’80, rapoartele vorbeau despre gesturi faciale la nou-născuți, iar acest lucru a stârnit diverse controverse și discuții. Aceste rapoarte au forțat o reconsiderare a teoriilor tradiționale, care afirmau că nou-născuții erau ființe ”izolate de alții și fără abilități senzo-motorii sau cognitive pentru a conecta sinele cu altii”. Recent, în multe laboratoare independente s-a stabilit că nou născuții imită mișcări faciale precum scoaterea limbii, deschiderea gurii și tuguirea buzelor. Acest lucru este puțin intrigant deoarece copiii văd fețele celorlalți, însă pe ale lor nu. Cum pot imita un gest efectuat de cineva  din moment ce ei nu se văd  pentru a potrivi mișcările? Studii detaliate asupra imitației oferă însă un indiciu. Copiii își corectează comportamentul după încercări succesive.  Acest lucru indică faptul că nou-născuții folosesc un proces „cross-modal”.

      Expresia facială adultă e ținta, iar copiii, utilizând feedback-ul proprioceptiv al propriilor mișcări faciale își corectează eforturile pentru ca acțiunile lor să se potrivească cu modelul țintei vizuale. 

 

De ce imită copiii ? Există mai multe motive pentru care copiii imită, printre care putem enumera:

 Nevoia de modele 

   Odată cu primii pași făcuți în viață, copilul are nevoie de exemple pe care să le imite. Începând de la însușirea limbajului și a comportamentelor, până la acțiuni complexe, toate lucrurile ar rămâne necunoscute copilului dacă nu ar avea modele de conduită. Este un instinct care condiționează însăși supraviețuirea. În formarea propriei personalități, copilul este un permanent explorator, din nevoia de a se individualiza, de a se defini pe sine. El experimentează stări de a fi, sentimente, posturi care îl aduc mai aproape de ce îi place, îl ajută să identifice ceea ce îi este nepotrivit sau dificil. Din aceste motive, modelele pe care le alege depășesc de cele mai multe ori aria familială și se extind la persoanele cu care vine în contact, care îl impresionează sau îi trezesc interesul. 

Identificarea  

             În copilărie, copilul se  identifică cu părintele de același sex și preia, în mod conștient,  dar și inconștient pe drumul formării propriei identități modelele de comportament ale acestuia. Cunoaștem cu toții obiceiul fetițelor de a folosi fardurile și obiectele mamei și al băieților de a folosi obiectele tatălui. De asemenea, există cazuri în care copiii imită și comportamente mai puțin dezirabile, cum ar fi fumatul, consumul de alcool sau actele agresive. În cadrul jocului cu ceilalți copii, ei își asumă rolurile în funcție de ceea ce au văzut în familie. Modelele comportamentale stocate timpuriu, rămân fixate chiar și în condițiile în care nu se manifestă la momentul la care au fost preluate. Modelul relațional al părinților, cu aspectele sale pozitive și negative, poate fi repus în funcțiune după ce copilul crește și își întemeiază o familie. Dacă un copil a avut un tată autoritar, agresiv și rigid, putem reîntâlni acest tip de comportament atunci când, la rândul său, are proprii copii, în modul în care îi educa.

 Vreau să fiu mare!

    Ne amintim, probabil, cu toții faptul că atunci când eram copii, ne doream de multe ori să fim adulți deoarece considerăm că adulții au mai multă libertate, au capacitatea de a face ce își doresc, nimic nu le este interzis sau imposibil și ei sunt cei care iau hotărârile. Această dorință naște de asemenea comportamentul de imitare, de experimentare a acestuia.

Mami, tati, vă iubesc!

             Prin imitarea persoanelor de atașament din viața sa, copilul își exprimă într-un mod simbolic iubirea față de acestea, arătându-le, prin comportamentul său că îi acceptă, că îi apreciază, că este ca ei sau că le aparține. În aceeași măsură este și un mod de a cere iubirea și acceptarea, conduita lor exprimând de fapt: “Cum să nu mă iubești? Doar sunt ca tine!” 

Competiția

             De multe ori, copiii aflați într-un colectiv observă atitudinea adulților față de comportamentele altor copii. Ei remarcă astfel că anumite comportamente sunt recompensate, altele pedepsite sau ignorate. Când un copil are nevoie de atenție, el va încerca toate comportamentele menite să tragă atenția, nu neapărat pe cele de natură pozitivă. Dacă el observă că un alt copil, care deranjează activitatea grupului, primește atenția educatoarei, care îl mustră, îi explică, îl roagă sau amenință, ajunge la concluzia că acesta este un mod de a câștiga atenție, pe care îl poate pune în aplicare.

 

Implicațiile psihologice ale imitației la vârstele mici:

Principalul mod de a învăța 

             Element central al învățării, imitația oferă copilului “o bază de date”, cu alte cuvinte fundamentul experiențelor sale de cunoaștere și explorare care vor sta la baza fondării reacțiilor și comportamentelor ulterioare psihosociale. Deși este o învățare nemijlocită, concretă, adică copilul asimilează tot ce vine înspre el într-un mod neselectiv, accesul copilului la acest tip de învățare este important pentru dezvoltarea gândirii și pentru a-i oferi “materialul” de care are nevoie pentru a crea și a evolua. 

O modalitate de a relaționa

             Modul în care percepe și redă gesturile și reacțiile celorlalți denotă capacitatea de a reproduce o gamă variată de acțiuni și de a le folosi la rândul său în relațiile cu alți copii sau alți adulți. Copilul imită modalitățile de relație din familie, din mediul social și își îmbogățește astfel abilitățile de a intra în contact cu persoane noi și de a reacționa adecvat în aceste relații. Interelatiile au la bază modele, tipare pe care le oferă mediul și persoanele din familie, precum și capacitatea copilului de a prelua aceste modele și a le adapta. 

Este în strânsă relație cu dezvoltarea jocului 

             Imitația este folosită în joc foarte mult ca o modalitatea a copilului de a aduce acte, gesturi, fapte, cu alte cuvinte părți ale lumii externe, dar și fragmente din universul său interior și de a le pune laolaltă într-o activitate simbolică. Dobândirea capacității de a se juca este esențială în dezvoltarea armonioasă a copilului și în înțelegerea propriei lui dinamici psihice. Simbolizarea este o activitate superioară, care însă are la bază imitația ce oferă o bogăție de roluri pe care le poate utiliza în joc pentru ca mai apoi să le transforme și să le recreeze conform propriei sale dorințe și nevoi. 

O modalitate de a înțelege 

            Imitația ajută copilul să reproducă, să repete ceea ce a auzit, văzut, ceea ce n-a înțeles sau i-a creeat confuzie sau teamă.  A repeta înseamnă a se familiariza și a încerca să elaboreze, să îi dea o formă proprie astfel încât să poată fi mai ușor apropiat sau mai ușor interiorizat. Este important la vârstele mici ce modalități găsesc copiii de a elabora trăirile intense care nu pot fi puse în cuvinte și nici gândite sau transformate în altceva. Imitația îi ajută să experimenteze ei înșiși ceea ce au simțit, ce au văzut. 

Dezvoltarea imitației la copii în funcție de vârstă: 

Bebelușul între 4-7 luni 

              În această perioadă bebelușul ascultă cu atenție tot ceea ce îi spun cei din jurul lui, fie că îi citesc povești, fie că vorbesc cu el .Atunci când interlocutorul face pauză, este posibil ca acesta să gângurească. Face parte din dezvoltarea limbajului la copii.

Bebelușul de 8 luni 

În jurul vârstei de 8 luni copii imită acțiunile simple și expresiile feței celor cu care interacționează:

-poate copia acțiunea de a duce mâinile la față și de a-si ascunde fața, așa cum se joacă uneori părinții cu ei;

-poate imita un gest familiar pe care-l vede des în interacțiunea cu ceilalți, ca de exemplu să bată din palme, să apese un buton la telecomanada așa cum vede la părinți;

-poate oferi zâmbete ca răspuns la un alt zâmbet primit de la cel care comunică cu el.

Bebelușul între 9-17 luni 

              Bebelușul are capacitatea de a imita sunete pe care le scot părinții în preajma lui sau chiar cuvinte simple. De asemenea, el imită zâmbetul atunci când persoana din față lui o face.  

Bebelușul de 18 luni     

              La 18 luni sfera acțiunilor pe care bebelușul le poate imita se lărgește-pe lângă simplele imitații ale expresiilor, acesta trece la acțiuni pe care le vede la ceilalți (de pe acum poate imită părinții atunci când iau telefonul în mână și încep să vorbească sau atunci când cineva se joacă cu el și manevrează tot felul de jucării, va fi atent și dornic să facă aceleași mișcări cu jucăriile).

Copilul între 19 și 35 de luni 

În această perioadă copilul deja poate selecționa din ceea ce i se spune, repetând:

 -adesea imită ultimele 2-3 cuvinte dintr-o frază;

-imită sunetele care se aud prin casă sau în jurul ei (ca de exemplu sunetul alarmei la mașină, melodia care se aude la radio, sunetele pe care le scoate mașina de spălat etc);

-copiază foarte multe activități pe care le fac ceilalți și este mereu pe lângă ceilalți încercând să imite comportamentul lor;

-imită felul în care membrii familiei vorbesc între ei; este o perioadă delicată în care trebuie să ai grijă ceea ce vorbești pentru că imediat asimilează cuvinte noi.

Copilul de 3 ani 

La 3 ani deja copilul începe să spună câteva cuvinte, deci are o parte a limbajului dezvoltată și are și capacități locomotorii evoluate. El este capabil să imite și să redea întocmai multe dintre acțiunile (chiar și acțiuni complexe) pe care le vede la cei din jurul lui. 

Copilul între 4 si 5 ani 

   Între 4 și 5 ani copiii adoră să imite ceea ce fac adulți spre disperarea multor părinți. Tot acest comportament face parte din dezvoltarea sociabilității la copii. Ei își doresc la această vârstă să fie ca alte persoane.

            Fetițele adoră să se joace cu păpușa în același fel în care mămica are grijă de un bebeluș, iar băiețeii să imite felul în care tăticii repară diverse lucruri prin casă.

            Totuși, începând cu 4 ani, copiii încep să își dezvolte o oarecare independența și au tendința să fie destul de autoritari, atât cu alți tovarăși de joacă, cât și cu frații lor.

BIBLIOGRAFIE:

  • Ana Savin (2005), „Totul se intampla inainte de 6 ani”, editie electronica;
  • Andrew N. Meltzoff, University of Washington; Wolfgang Prinz, Max-Planck-Institut für psychologische Forschung, Germany, (2002), „The Imitative Mind :Development, Evolution and Brain Bases”;
  • Bloom, L., Hood, L., Lightbrown, N.P (1974), “Imitation in language development: If, when, and why”, Cognitive Psychology, 6, pp. 380-420;
  • Brian Hopkins with Ronald G.Barr, George F. Michel and Philippe Rochat (2005), “The Cambridge Encyclopedia of Child Development”, Cambridge University Press, Cambridge;
  • Ervin, S.M (1964), “Imitation and structural change in children’s language”, in E.H. Lennerberg (ed.) New directions in the study of language, MIT Press, Cambridge, MA;
  • Florinda Golu (2010), “Psihologia dezvoltarii umane”, ed. Universitara;
  • Haye, Bonface si Barr (2000), “The development of declarative memory in human infants: Age-related changes in deferred imitation”, Behavioral Neuroscience, 114, pp. 77-83;
  • Jean Piaget & Barbel Inhelder (1968), “La psihologie de l’enfant”, Presses Universitaires de France, Paris;
  • Kuczaj, S. A. (1982), “Language play and language acquisition”, in H. W. Reese (ed.), Advances in child development and behavior, Vol. 17, Academic Press, New York;
  • Pantelimon Golu (1985), „Invatare si dezvoltare” , Editura stiintifica si enciclopedica Bucuresti;
  • Robin Harwood, Scott A. Miller, Ross Vasta (2010), “Psihologia copilului”, ed. Polirom;
  • Hurley and N. Chater (Eds.) (2005), “Perspectives on Imitation: From Neuroscience to Social Science”, Cambridge, MA: MIT Press, Vol. 2, pp. 55-77.

Photo 1 by li tzuni on Unsplash

Rețeta unui cadru didactic eficient II

Posted on by

Rețeta unui cadru didactic eficient II

Într-unul dintre articolele anterioare, vă propuneam discuția pe tema formulei magice “fermitate + blândețe”. Așa cum precizam și atunci, aceasta poate oferi echilibrul clasei dacă este înțeles și folosit de către cadrele didactice. Este foarte important ca acesta să devină un obiectiv însușit de acestea pentru a putea obține rezultatul dorit.
Dobândirea lui nu presupune mereu un proces facil. Cu toate acestea, cu încredere, încurajare și deschidere față de cei din jur, dar mai ales față de propria persoană, este o țintă care poate fi atinsă.
Cum? Vă oferim sfaturile noastre chiar aici:
  • Învățați să vă monitorizați comportamentul și limbajul non-verbal pentru a înțelege dacă transmite respect elevilor.
  • Evitați contextele în care elevii se simt rușinați, umiliți sau vinovați.
  • Învățați să discutați chiar și probleme sensibile fără a-i răni pe cei mici sau fără a-i ironiza.
  • Nu în ultimul rând, fiți consecvent și nu scuzați sau scuti elevul pentru faptele sale doar pentru că va este milă.
Vă așteptăm în continuare pe pagina noastră web pentru că vom reveni cu noi articole practice în sprijinul cadrelor didactice și părinților. De asemenea, dacă aveți un subiect de interes despre care ați vrea să aflați mai multe, nu ezitați să ne scrieți la comunicare.asociatia.activity@gmail.com, iar noi vom reveni cu un răspuns chiar aici.
Photo by Debby Hudson on Unsplash.

4 sfaturi utile despre cum putem sprijini copiii cu TSA să accepte erorile

Posted on by

4 sfaturi utile despre cum putem sprijini copiii cu TSA să accepte erorile

Se întâmplă de multe ori ca nici noi, adulții, să nu admitem că putem greși, să fim foarte duri cu noi înșine provocându-ne procese de conștiință care ne pot afecta. Cu toate acestea, putem să controlăm puterea emoțiilor asupra noastră.
Când vine vorba de copiii cu tulburări de spectru autist situația stă diferit. Din cauza lipsei de flexibilitate, aceștia se necăjesc repede și au o stimă de sine scăzută, sunt foarte exigenți cu ei înșiși criticându-se foarte des. De asemenea, nu își lasă loc de greșeli, iertându-se foarte greu.
Cum putem să îi ajutem din rolul nostru de mentori (fie că suntem părinți, cadre didactice sau terapeuți)?
  • Trebuie să fim foarte expliciți în momentul în care le valorificăm/lăudăm meritele, să îi încurajăm cu tărie atunci când se străduiesc și să îi învățăm să admită că pot greși. E necesar să își dea seama că este normal să greșim;
  • E indicat să evităm activități de tipul încercare-eroare pentru a nu se frustra în mod special la vârste timpurii. Totuși, dacă le folosim este bine să le adaptăm pentru a le fi mai ușor să obține rezultate pozitive;
  • E util să organizăm activități de grup în care să numească trăsături pozitive, pentru a se simți apreciați de cei din jur;
  • Continuăm, ca de obicei, cu stimulare pozitivă, laude, motivații și recompense. Eventual pregătim și o cutie de instrumente împotriva stresului.
Photo by Bekah Russom on Unsplash.

OPORTUNITATE DE FORMARE: Educator specializat

Posted on by

Asociația Activity și Nexilia Project SRL vă invită între 15 și 24 noiembrie 2018 să participați la programul de specializare "Educator specializat" (COR 531203) în urma căruia veți dobândi un certificat de absolvire recunoscut de Ministerul Muncii si Ministerul Educatiei. Vedeți detalii mai jos:

  • Cui se adreseaza?

    Acest program de formare se adreseaza persoanelor care lucreaza/care intentioneaza sa isi desfasoare activitatea profesionala in domenii care presupun interactiunea cu copiii: asistenta sociala; educatie; pedagogie; psihologie; babysitting; activitati ludice, de petrecere a timpului liber etc.

  • Competente profesionale urmarite:

    • Sustinerea dezvoltarii limbajului copilului
    • Crearea contextului cotidian de stabilitate emotionala a copilului
    • Acordarea ingrijirilor necesare copilului
    • Realizarea educatiei specializate a copilului
    • Susţinerea integrarii copilului în viata sociala
    • Asigurarea mentinerii relatiilor cu familia copilului
    • Mentinerea integritatii si sigurantei beneficiarilor
    • Planificarea activitatilor
    • Comunicarea cu beneficiarii
    • Gestionarea actelor si documentelor beneficiarilor
    • Respectarea drepturilor beneficiarilor

  • Certificare

    Certificatul de absolvire obtinut la finalizarea cursului, dupa etapa de evaluare finala, este recunoscut de Ministerul Muncii si Justitiei Sociale si de Ministerul Educatiei Nationale, putand fi utilizat atat in tara si in UE.

  • Structura cursului

    • Cursul include 64 ore de formare (40 ore activitate interactiva cu formatorul si 24 ore studiu individual) si este organizat dupa urmatoarea structura:
    • 15-16-17 noiembrie 2018 - curs
    • 18 - 20 noiembrie - studiu individual asistat/practica profesionala
    • 23 - 24 noiembrie 2018 - curs & examinare finala in vederea certificarii

  • Taxa de participare: 690 lei/persoana asigura:

    • Continut teoretic si practic pus la dispozitie de formator
    • Metode interactive de transmitere de informatii si formare de abilitati
    • Suport de curs si materiale suplimentare
    • Clipboard si pix
    • Gustari pe durata pauzelor (cafea/ceai; apa/suc; patiserie/prajituri)
    • Costurile legate de examinare
    • Certificate de absolvire specializarea „Educator specializat” - recunoscut de Ministerul Muncii si Justitiei Sociale si de Ministerul Educatiei Nationale

  • Detalii legate de costuri

    • Pentru oferta cu servicii de cazare incluse, va rugam sa ne contactati.
    • Taxa de participare afisata includ TOATE costurile legate de pregatirea si certificarea ANC pentru specializarea „Educator specializat” a participantilor.
    • Taxa de participare poate fi achitata integral sau in 2 rate egale.

  • Inscriere

    Conditie minima: Certificat de absolvire liceu/Diploma de Bacalaureat

    Pentru inscriere, va rugam parcurgeti urmatorii pasi:

    1. trimiteti formularul de inscriere completat (pentru descarcare apasa aici), impreuna cu copii dupa documentele mentionate in formularul de inscriere
    2. achitati o rata sau taxa integrala in baza facturii emise si trimiteti dovada de plata

  • Detalii logistice

         1. Locatie: Centrul Asociatiei Activity (Str. Lugoj, nr. 22, Sector 1, Bucuresti)

          2. Termen limita de inscriere: 26 octombrie 2018

          3. Taxa de participare se achita în contul:

    SC Nexilia Project SRL
    Str. Aurel Suciu, nr. 16, Cluj Napoca, jud. Cluj
    CIF 38349386
    J32/1555/2017
    IBAN RO76BTRLRONCRT0417932101 - Banca Transilvania

  • Date de contact

    Persoana de contact: Magda VLADUT

    Telefon: 0744 668 536

    Email: contact@cisimprove.ro

Rețeta unui cadru didactic eficient

Posted on by

Rețeta unui cadru didactic eficient

În pragul unui nou an școlar suntem cu gândul la toți elevii care încep o nouă etapă, dar și la cadrele didactice care sunt expuse la a face față unor situații din ce în ce mai dificile în mediul educațional. Însă, înainte de a-l transmite, dorim să urăm un debut presărat cu realizări atât pentru cei mici, dar și pentru cei mari - care ocupă un loc foarte important la catedră.
Astfel, gândul nostru pentru cadrele didactice la început de an școlar este următorul:
Echilibru = fermitate + blândețe
Există dascăli cărora le este foarte ușor să fie blânzi, să treacă cu vederea anumite comportamente ajungând la un grad ridicat sau chiar exagerat de permisivitate. În consecință, elevii simt vulnerabilitatea persoanei de la catedră și pot dezvolta tendința de a manipula ori de a evita responsabilitățile.
Pe de altă parte, altor cadre didactice le este foarte ușor să fie ferme, uitând de blândeț și devenind extrem de stricte. Într-un asemenea context, elevii au tendința să sfideze și să manifeste comportamente de rebeliune. În viziunea echipei Activity, niciunul dintre cele două cazuri nu este adecvat.
Varianta ideală pentru a dezvolta o relație sănătoasă cu proprii elevi constă în îmbinarea celor două. Blândețea presupune respect atât pentru propria persoană cât și pentru elev în actul de disciplină. În același timp, fermitatea se referă la încrederea cu care are loc aplicarea principiilor disciplinării pozitive.
Prin urmare, dragi educatori, luați o doză echilibrată de fermitate și blândețe la începutul acestui an școlar!
Vom reveni cu noi sfaturi adresate partenerilor noștri de nădejde la clasă – cadrele didactice. În curând veți descoperi cum puteți deveni mai fermi și/sau mai blânzi în fața colectivului clasei.
Photo by rawpixel on Unsplah

Iată 4 metode prin care putem sprijini copiii cu TSA să își depășească obstacolele de comunicare și limbaj!

Posted on by

Iată 4 metode prin care putem sprijini copiii cu tulburări de spectru autist să își depășească obstacolele de comunicare și limbaj!

Pe parcursul procesului de recuperare, copiii care suferă de tulburări de spectru autist își îmbunătățesc atât limbajul, cât și vocabularul. Bineînțeles, rezultatele apar în funcție frecvența intervenției terapeutice, gradul de sprijin venit din partea familiei, dar și profilul copilului.
Echipa Activity a pregătit 4 metode care pot fi aplicate de numeroși actori implicați în procesul de recuparere (specialiști, cadre didactice, familie). Iată care sunt acestea:
  1. Folosește un limbaj colocvial care să corespundă vârstei copilului și explică-i termenii comunicați pentru a reduce treptat nevoia de înțelegere literală (cuvânt cu cuvânt, literă cu literă). Urmează această tehnică și în cazul glumelor sau afirmațiilor cu dublu sens. În cazul în care ești specialist, este recomandat să le utilizezi în timpul ședinței de terapie, respectiv în clasă dacă ești cadru didactic. Copiii cu TSA memorează mai ușor aceste expresii/fraze/sintagme când le înțeleg.
  2. Dacă un termen pe care îl folosești are semnificații diferite, asigură-te că le explici pe toate și le pui în contexte potrivite. De exemplu, cuvântul ,,sare” poate avea semnificația condimentului ori poate indica mișcarea fizică. Asigură-te că îl explici în funcție de context și aplică această tehnică în alte situații similare.
  3. O altă tehnică pe care o poți utiliza este introducerea jargoanelor pe care colegii le folosesc la ore/terapie pentru a se familiariza cu ele. Le poți cere să îți ofere sinonime având în vedere că pot deseori au tendința de a folosi un limbaj mai degrabă formal și au dificultăți în a se adapta altor contexte.
  4. Limbajul nonverbal (gesturi, mimică) este dificil de înțeles pentru copiii cu tulburări de spectru autist; rareori îl folosesc în interacțiunile lor. De aceea este foarte important să îi ajutăm să îl înțeleagă întotdeauna fie verbal, fie în scris. De exemplu, deseori nu înțeleg că au greșit dacă doar îi privim supărați și este nevoie să le explicăm în cuvinte.
Photo by Max Goncharov on Unsplash.

Cum putem ajuta copiii cu tulburări de spectru autist să își consolideze capacitatea de înțelegere a textelor

Posted on by

Cum putem ajuta copiii cu tulburări de spectru autist să își consolideze capacitatea de înțelegere a textelor

Copiii cu autism întâmpină deseori dificultăți în înțelegerea și interpretarea textelor (fie că sunt școlare, fie că sunt de alte tipuri). Există diferite tehnici pe care le putem adopta foarte ușor pentru a-i ajuta indiferent de rolul nostru (părinți, bunici, cadre didactice, terapeuți). Ca întotdeauna, dorim să venim în sprijinul vostru cu sfaturi utile. Așa că vă invităm să parcurgeți următoarele tehnici care vă pot face misiunea mai ușoară:

1.   Vă sugerăm să formulați foarte clar cerințele la care piticii trebuie să răspundă în scris. De asemenea, este indicat să separați fiecare pas în cerințe distincte:

Așa NU: Citește cu atenție textul, subliniază adjectivele și scrie o propoziție cu fiecare.

Așa DA:

  • Citește cu atenție textul;
  • Subliniază adjectivele;
  • Scrie o propoziție cu fiecare adjectiv subliniat.

2. Formulați întrebări care să conțină aceiași termeni care apar în notițele copiilor. În caz contrar, le-ar fi dificil să atribuie nume diferite pentru noțiuni cu aceeași semnificație.

Exemplu: Dacă în notițele sale, copilul a notat ,,Paște”, noi vom evita să folosim sintagma ,,sărbătorile pascale”.

3. Tehnicile vizuale precum schemele, sau evidențierea cu highlighter sau culori ajută la înțelegerea textului și separarea acestuia pe idei principale luând în calcul dificultățile pe care copiii cu TSA le au când vine vorba de a extrage “părți distincte dintr-un întreg”.

4. Atunci când le adresați întrebări în scris, acordați atenție sporită semanticii și vocabularului. Nu uitați că ei vă vor răspunde doar în legătură cu ceea ce citesc.

Exemplu: Enumeră obiectele pe care le iei cu tine în geanta de plajă.

Este posibil ca el/ea să nu ducă niciun obiect la plajă pentru că, de obicei, acestea sunt duse de părinți. În acest caz, este bine să fiți mai specifici și să adoptați o abordare impersonală:

Exemplu: Enumeră obiectele care se pun în geanta de plajă.

5. Evaluați cât de des posibil cu teste de tipul adevărat-fals, încercuirea răspunsului corect ori corespondență; în acest mod se reduce probabilitatea erorilor, timpul necesar pentru a oferi un răspuns (amintiți-vă dificultățile motricității fine) și este sporită capacitatea de comprehensiune.

Photo by pan xiaozhen on Unsplash

7 metode prin care putem sprijini copiii cu TSA să își organizeze eficient timpul și spațiul

Posted on by

7 metode prin care putem sprijini copiii cu TSA să își organizeze eficient timpul și spațiul

Copiii care suferă de tulburări de spectru autist pot întâmpina probleme în a-și organiza timpul și a-și duce sarcinile la bun sfârșit. De asemenea, deseori au nevoie de ajutor pentru a-și organiza spațiul de lucru și/sau camera în care se joacă.

Cum îi putem sprijini noi?

  • Le explicăm importanța utilizării calendarelor, orarelor;
  • Identificăm și căutăm un coleg care să le amintească să își noteze lucrurile importante;
  • Utilizăm și îi învațăm să pună în practică tehnici de studiu pentru a-și organiza notițele și timpul dedicat învățării (hărți conceptuale, rezumat, agendă de lucru);
  • Le oferim o hartă cu toate camerele centrului/casei pentru a facilita identificarea lor și pentru a se descurca în caz că se rătăcesc.
  • Rugăm un coleg/o colegă să îi acompanieze în schimbul de săli (la școală), doar dacă este necesar, pentru a evita să se dezorienteze.
  • Anticipăm și le povestim despre posibilele schimbări de program sau de mediul luând în calcul dificultățile lor în a se putea adapta rapid
  • Îi învățăm să își țină un jurnal personal.

Photo by Allen Taylor on Unsplash

Află cum poți ajuta copiii cu TSA să depășească obstacolele fizice! Iată 6 sfaturi Activity!

Posted on by

Află cum poți ajuta copiii cu TSA să depășească obstacolele fizice! Iată 6 sfaturi Activity!

 

Copiii cu tulburări de spectru autist (TSA) pot arăta sau simți stânjenitor în timpul exercițiilor fizice și nu sunt mereu fericiți să se implice în sporturi de echipă. De asemenea, ei nu au rezultate foarte bune când vine vorba de activitățile care solicită motricitate fină.

Cum putem noi să îi sprijim (din rolul de părinte, tutore, cadru didactic sau specialist) ?

  • Putem programa exerciții sportive care să nu implice competiția, dar să îi ajute să se mențină în formă;
  • Identificăm exerciții cu un punct final clar, pe care, deseori, îl ignoră sau căruia nu îi acordă importanță;
  • Utilizăm materiale vizuale pentru a le explica regulile și obiectivele jocurilor – cum se joacă fotbal, baschet etc. De asemenea, o opțiune bună, ar fi jocurile de masă;
  • Acordăm mai mult timp sarcinilor precum evaluărilor, dictărilor, lucrărilor sau altor activități care solicită motricitate fină;
  • Utilizăm tehnici potrivite pentru dezvoltarea motricității fine și pentru a-i motiva având în vedere interesele acestora;
  • Continuăm cu activități care dezvoltată abilitățile motrice și senzoriale.

foto: canva.com 

Cum putem sprijini copiii cu TSA să își depășească deficitul de concentrare? Iată 5 sfaturi marca Activity!

Posted on by

Cum putem sprijini copiii cu TSA să își depășească deficitul de concentrare? Iată 5 sfaturi marca Activity!

 

Copiii cu tulburări de spectru autist întâmpină uneori dificultăți în a-și menține atenția și a se concentra asupra activităților în care sunt implicați.

Iată cum îi poți sprijini chiar și tu (din rolul de părinte, tutore, specialist sau cadru didactic):

  • Folosește-te de materiale vizuale, agende, orare pentru a le indica sarcinile pe care le au de îndeplinit, cum pot face asta, când și unde;
  • Împarte sarcinile în mai multe etape alături de ei. Ajută-i să facă asta prin dezvoltarea unor scheme sau hărți conceptuale prin care să poată surprinde singuri punctele importante ale activităților;
  • Planifică un timp de lucru scurt pentru fiecare sarcină, cu pauze frecvente;
  • Verifică de fiecare dată când este posibil dacă au înțeles explicațiile tale prin întrebări directe. Se poate întâmpla să te privească și să pară că înțeleg, dar, de fapt, să acorde atenție unui plan secund. Viceversa, se pot uita în altă direcție, dar să fie în același timp atenți la indicațiile tale.
  • Continuați să lucrați împreună. Atenție, rolul tău este doar de ghidare și orientare!

Foto: Canva.com 

Cum ameliorăm comportamentele repetitve ale copiilor cu TSA? Iată 6 sugestii!

Posted on by

Cum ameliorăm comportamentele repetitve ale copiilor cu TSA? Iată 6 sugestii!

Copiii cu TSA (tulburări de spectru autist) sunt deseori preocupați de un număr limitat de subiecte cărora le dedică o mare parte din timpul lor.

Cum putem noi să intervenim? Iată 6 sugestii!

  • Stabilim un orar sau o perioadă din zi în care discutăm despre aceste teme de interes pentru ei. Este important să reducem frecvența discuțiilor pe subiectele care le domină gândurile în mod frecvent;
  • Putem utiliza aceste subiecte de interes pentru a-i motiva, dar și pentru a-i îmbogăți cu noi informații;
  • Ne folosim de refuzul pozitiv pentru a le modela comportamentul și preocupările. (,,Dacă termini treaba până la 10.30, vei avea la dispoziție 10 minute petnru a-mi povesti despre subiectul care te interesează.”);
  • Identificăm sursele preocupărilor și le oferim metode alternative de a se relaxa. Dacă discuția obsesivă pe un anumit subiect este o manieră prin care ei își înving anxietatea, atunci trebuie să găsim alte variante pentru a-i ajuta;
  • Identificăm contexte în care pot discuta despre temele care îi preocupă alături de alte persoane care le împărtășesc interesele. Bineînțeles, acționăm în acest sens în măsura în care subiectele sunt adecvate;
  • Le explicăm colegilor de clasă cum le pot sugera, într-o formă potrivită, schimbarea temelor de discuție (fie prin anumite cuvinte cheie, fie prin anumite semnale);

Foto: Canva.com 

6 sfaturi utile – cum ajutăm copiii cu TSA să socializeze în grupul de prieteni

Posted on by

6 sfaturi utile - cum ajutăm copiii cu TSA să socializeze în grupul de prieteni

 

În ciuda dificultăților sociale, copiii cu tulburări de spectru autist (TSA) doresc să își țină legăturile de prietenie, însă, deseori, nu știu cum să facă acest lucru.

Cum putem să îi ajutăm?

  • Le putem descrie normele și convențiile sociale (de exemplu, cum salutăm, cum ne luăm rămas bun, cum cedăm locul nostru etc.).
  • Le structurăm timpul și le organizăm activitățile pe care le realizează alături de colegi. De exemplu, îi încurajăm să facă schimb de responsabilități în pauzele școlare.
  • Putem organiza cercuri de sprijin cu ajutorul colegilor și/sau prietenilor.
  • Îi putem informa pe cei din jur privind problematica autismului pentru a putea înțelege particularitățile, dar și nevoile celor care suferă de această tulburare.
  • Realizăm o strategie (cu obiective și activități) care îi poate relaxa în momente de stres.
  • Realizăm un set de reguli pe care trebuie să le aibă în vedere atunci când devin furioși sau stresați.

6 metode prin care îți poți ajuta copilul să înțeleagă sentimentele sale și ale celor din jur

Posted on by

6 metode prin care îți poți ajuta copilul să înțeleagă sentimentele sale și ale celor din jur

1.Învață-l să-și recunoască emoțiile (prin intermediul imaginilor, videoclipurilor, fotografiilor, desene etc.) și să le asocieze cu propriile manifestări fizice (,,mă zgârii când sunt nervos”, ,,zburd când sunt fericit”).
2.Ajută-l să identifice sentimentele celorlalți luând în calcul expresiile faciale, mimica, gesturile, sunetele, manifestările verbale ale persoanelor cunoscute pentru ca apoi să le generalizeze. Te poți folosi de fotografii, videoclipuri, jocuri de rol sau desene.
3.Încurajează-l să asocieze emoțiile de propriile dorințe și credințe (de exemplu, cum m-aș simți dacă mi-aș dori să cumpăr o înghețată, dar fie nu o pot achiționa, fie nu găsesc aroma la care am poftit ori nu îmi ajung banii).
4.Încurajează-l, prin scenarii sociale, să înțeleagă intențiile celor din jur în contexte de zi cu zi și ghidează-l cu scopul de a învăța cum să reacționeze.
5.Pune-l în situații diferite menite să îl ajute să recunoască și să își exprime sentimentele.
6.Învață-l să identifice glumele celorlați copii și să se protejeze de potențialele intimidări (pe care în anumite situații le-ar putea privi drept normale, deși nu sunt așa).

Tabloul din fotografie este realizat de Roxana Țuicu,psiholog și terapeut în cadrul echipei Asociației Activity. Acesta a fost expus în cadrul expoziției ,,Sunt parte din povestea ta!" în perioada 16-30 mai la Librăria Luceafărul. 

OPORTUNITATE DE FORMARE: Educator specializat

Posted on by

Asociația Activity și Nexilia Project SRL vă invită în perioada 22 iunie - 7 iulie 2018 să participați la programul de specializare "Educator specializat" (COR 531203) în urma căruia veți dobândi un certificat de absolvire recunoscut de Ministerul Muncii si Ministerul Educatiei. Vedeți detalii mai jos:

  • Cui se adreseaza?

    Acest program de formare se adreseaza persoanelor care lucreaza/care intentioneaza sa isi desfasoare activitatea profesionala in domenii care presupun interactiunea cu copiii: asistenta sociala; educatie; pedagogie; psihologie; babysitting; activitati ludice, de petrecere a timpului liber etc.

  • Competente profesionale urmarite:

    • Sustinerea dezvoltarii limbajului copilului
    • Crearea contextului cotidian de stabilitate emotionala a copilului
    • Acordarea ingrijirilor necesare copilului
    • Realizarea educatiei specializate a copilului
    • Susţinerea integrarii copilului în viata sociala
    • Asigurarea mentinerii relatiilor cu familia copilului
    • Mentinerea integritatii si sigurantei beneficiarilor
    • Planificarea activitatilor
    • Comunicarea cu beneficiarii
    • Gestionarea actelor si documentelor beneficiarilor
    • Respectarea drepturilor beneficiarilor

  • Certificare

    Certificatul de absolvire obtinut la finalizarea cursului, dupa etapa de evaluare finala, este recunoscut de Ministerul Muncii si Justitiei Sociale si de Ministerul Educatiei Nationale, putand fi utilizat atat in tara si in UE.

  • Structura cursului

    • Cursul include 64 ore de formare (40 ore activitate interactiva cu formatorul si 24 ore studiu individual) si este organizat dupa urmatoarea structura:
    • 22-22-23 iunie 2018 - curs
    • 24 iunie- 5 iulie 2018 - studiu individual asistat/practica profesionala
    • 6-7 iulie 2018 - curs & examinare finala in vederea certificarii

  • Taxa de participare: 990 lei/persoana asigura:

    • Continut teoretic si practic pus la dispozitie de formator
    • Metode interactive de transmitere de informatii si formare de abilitati
    • Suport de curs si materiale suplimentare
    • Clipboard si pix
    • Gustari pe durata pauzelor (cafea/ceai; apa/suc; patiserie/prajituri)
    • Masa de pranz
    • Costurile legate de examinare
    • Certificate de absolvire specializarea „Educator specializat” - recunoscut de Ministerul Muncii si Justitiei Sociale si de Ministerul Educatiei Nationale

  • Detalii legate de costuri

    • Pentru oferta cu servicii de cazare incluse, va rugam sa ne contactati.
    • Taxa de participare afisata includ TOATE costurile legate de pregatirea si certificarea ANC pentru specializarea „Educator specializat” a participantilor.
    • Taxa de participare poate fi achitata integral sau in 2 rate egale.

  • Inscriere

    Conditie minima: Certificat de absolvire liceu/Diploma de Bacalaureat

    Pentru inscriere, va rugam parcurgeti urmatorii pasi:

    1. trimiteti formularul de inscriere completat (pentru descarcare apasa aici), impreuna cu copii dupa documentele mentionate in formularul de inscriere
    2. achitati o rata sau taxa integrala in baza facturii emise si trimiteti dovada de plata

  • Detalii logistice

         1. Locatie: Centrul Asociatiei Activity (Str. Lugoj, nr. 22, Sector 1, Bucuresti

          2. Termen limita de inscriere: 12 iunie 2018

          3. Taxa de participare se achita în contul:

    SC Nexilia Project SRL Sos. Sibiului nr. 29, ap. 3, Medias, jud. Sibiu CIF 38349386 J32/1555/2017 IBAN RO76BTRLRONCRT0417932101 - Banca Transilvania

  • Date de contact

    Persoana de contact: Magda VLADUT

    Telefon: 0744 668 536

    Email: contact@cisimprove.ro

SAVE THE DATE: Din 16 mai organizăm prima expoziție a poveștilor Activity!

Posted on by

SAVE THE DATE: Din 16 mai organizăm prima expoziție a poveștilor Activity!

Întotdeauna ne-au plăcut surprizele, iar de fiecare dată când am avut ocazia, am vrut să facem parte din ele. Pentru că bucuria este motorul nostru, iar cei 3 ani de existență Activity ne-au adus multe clipe pozitive, credem că a venit momentul să vă dăruim și vouă o parte din energia noastră!

De aceea, cu entuziasm, vă invităm miercuri, 16 mai, începând cu ora 18.30 la deschiderea oficială a expoziției “Sunt parte din povestea ta!”, la Librăria Luceafărul din Bd. Unirii, nr 10, București. Evenimentul se va organiza sub forma unei biblioteci vii având scopul de a mări gradul de conștientizare privind importanța integrării persoanelor care suferă de tulburări de dezvoltare și rezultatele pozitive aduse în acest sens de terapia specializată.

Lucrările plastice pline de simboluri realizate de Roxana, colega noastră, și fotografiile care surprind fericirea copilăriei active vor da viață poveștilor copiilor cu nevoi speciale din casa noastră. În același timp, veți avea ocazia să interacționați în mod direct cu terapeuții #Activity care vor juca rolul de povestitori.

Copiii cu nevoi speciale reușesc să se integreze în societate după perioade îndelungate de terapie personalizată și specializată. De aceea, susținerea celor din jur și toleranța societății contribuie semnificativ la atenuarea manifestărilor în contexte pozitive sau accentuarea lor în situații negative. În acest sens, echipa Activity își dorește să aducă în atenția publicului problematica persoanelor care suferă de autism sau alte tulburări de dezvoltare și au nevoie suport pentru a se putea integra. Hai și tu să povestim despre toleranță, înțelegere și sprijin reciproc!

Și nu! Nu suntem singuri în această inițiativă! Expoziția noastră este organizată în parteneriat cu Universitatea Națională de Arte din București și Compania de Librării București. Aceasta va putea fi vizitată gratuit de luni până vineri în cadrul Librăriei Luceafărul (Bd. Unirii, nr. 10, București) în perioada 16 – 29 mai 2018.

Totodată, expoziția va reprezenta un context de învățare prin intermediul unor workshopuri tematice care vor fi deschise publicului în perioada 18 – 29 mai. Vom anunța tematica lor și vom deschide înscrierile la workshopuri în perioada următoare.

Pentru a vă înscrie la evenimentul de lansare a expoziției, vă rugăm să completați formularul de înscriere de la sfârșitul paginii.

De asemenea, așteptăm întrebările și gândurile voastre la adresa comunicare.asociația.activity@gmail.com.

Știu să mă comport frumos!

Posted on by

Știu să mă comport frumos!

De când apar în viața noastră și până devin adulți, copiilor li se modelează comportamentul. Astfel, atât părinții, cât și bunicii sau profesorii din viața lor le dau sfaturi care să îi ajute să își adapteze reacțiile și modurile de a interacționa la diferitele contexte din viața lor.

Sigur vă amintiți că le spuneți desesori să salute atunci când se întâlnesc în spații publice cu persoane cunoscute, să nu vorbească tare în autobuz sau să nu se supere atunci când alți copii se joacă cu obiectul lor preferat.

Asta încercăm să facem și noi la Asociația Activity prin activitățile noastre zilnice. Însă pentru că ne place să fim inovativi, folosim diferite materiale care ne sunt de ajutor, iar pe piticii noștri îi înveselesc. De curând, am descoperit cărticica ,,Știu să mă comport frumos” care ne-a fost foarte utilă în atelierele pe care le desfășurăm cu cei mici.

După cum ne sugerează și numele, Cărticica “Știu să mă comport frumos” a fost creată și propusă de Jucării Vorbărețe tocmai pentru a modifica în pozitiv comportamentul piticilor noștri. Prin cele 60 de imagini situaționale care reflectă diferite comportamente negative și positive ale unor animăluțe, cărticica pune în discuție teme precum agresivitatea verbală și fizică, minciuna, lenea, opoziționismul sau nerespectarea normelor de politețe.

Noi am deschis o discuție pe fiecare temă alături de piticii Activity și le-am explicat care ar putea fi consecințele comportamentelor negative, dar și beneficiilor celor pozitive. Prin aceste discuții, dar și cu ajutorul personajelor simpatice, am reușit să îi motivăm să fie cât mai responsabili și să se comporte cât frumos în orice context.

Noi nu ne aducem aminte de multe materiale asemănătoare din copilăria noastră, însă credem că orice inovație în domeniul educației nu trebuie dată la o parte mai ales dacă ne poate ajuta să ne modelăm pozitiv piticii. Așadar, vă încurajăm să utilizați și voi cărticica acasă.

Mulțumim, Jucării Vorbărețe, pentru că ne ajutați să ne înveselim și mai mult atelierele, iar voi, dragi cititori, nu uitați că puteți achiziționa Cărticica “Știu să mă comport frumos” de pe pagina web www.jucarii-vorbete.ro.

Cum gestionăm întrebările repetitive ale copiilor cu autism?

Posted on by

Cum gestionăm întrebările repetitive ale copiilor cu autism?

 

Repetarea întrebărilor în cazul copiilor cu autism reprezintă o modalitate de diminuare a anxietății. Întrebările care implică ce se va întâmpla în viitor sunt cauzate de anxietatea cu privire la acesta. Cu alte cuvinte, persoanele care suferă de autism au dificultăți în a anticipa ce se va întâmpla. 

Unii copii mici cu autism se autoliniștesc în momentul în care aud de mai multe ori același răspuns la întrebările adresate. Este posibil ca ei să se neliniștească în momentul în care răspunsul pe care îl primesc diferă de cel pe care ei l-au auzit prima dată.

Un copil cu autism înalt funcțional își dorește să participe într-o conversație, însă abilitățile necesare menținerii conversațiilor sunt deficitare. De aceea, întrebând excesiv poate fi o modalitate prin care aceștia încearcă să participe la conversație.

 

Cum putem interveni?

Este important să apreciem intenția copilului de a comunica. Întrebările repetitive sunt de cele mai multe ori o fază prin care ei trec înainte de a-și dezvolta o comunicare funcțională. Amintește-ți că interogările sunt o formă prin care copiii cu autism reușesc să se autocalmeze, ajutându-i să anticipe ce se va întâmpla în viitor.

Dacă un copil este mult prea anxios, analizează cauzele și încearcă să-l dirijezi către alte forme de relaxare. De exemplu, creează-i contextul pentru a sta într-un spațiu mai liniștit, să asculte muzică la căști, să asculte sau să citească o poveste favorită, să vadă un videoclip, să se joace pe computer etc.

  • Creează un calendar vizual pentru copil. Dacă el va ști ce se va întâmpla în continuare, nevoia lui de a întreba excesiv va scădea considerabil.
  • Reprezintă-i vizual de câte ori va avea voie să pună întrebări.
  • Poți să-i stabilești un număr maxim de repetări ale acelorași întrebări în timpul unei conversații.
  • Spune-i copilului că-i vei răspunde la întrebări în momentul în care va realiza o activitate pe care în mod normal nu o face.
  • Interogatoriul poate fi limitat unui context determinat.
  • Atunci când el/ea întrerupe constant în timpul unor activități de grup, folosește un obiect pe care, atunci când îl primește să știe că i se permite să vorbească. Doar persoana care are obiectul are permisiunea să vorbească.
  • Copilul trebuie învățat când poate să se introducă într-o conversație. De exemplu, în momentele în care există pauze într-o conversație spune-i să folosească fraze precum ”Permite-mi să...”, ”Scuze...”, etc.

 

Sursă articol:  http://www.incluyenos.org/noticias/item/111-preguntas-repetitivas

Sursă foto

Cum învățăm emoțiile prin joc?

Posted on by

Cum învățăm emoțiile prin joc?

Știm cu toții cât este de important să îi învățăm pe copii emoțiile și totodată modul în care le putem gestiona. De-a lungul timpului, am tot căutat jocuri pe care să le putem folosi atât cu copiii tipici, cât și cu copiii cu diferite diagnostice pentru a îi ajuta să își dezvolte abilitățile emoționale. Mare ne-a fost bucuria când am dat peste Cutiuța cu emoții jucăușe, un joc de care, sincer vă spunem, nu ne mai săturăm și pe care copiii îl tot cer.

Cutiuța cu emoții jucăușe este un set de materiale foarte ingenioase și bine gândite ce se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 7 ani. Acesta conține:

  • 8 cartonașe cu membrii familiei (mama, tata, fată și băiat) atât cu fețe model, cât și fără fețe;
  • 8 cartonașe cu expresiile faciale a mai multor emoții;
  • 20 de cărți de joc ce conțin situații atât cu comportamente pozitive, cât și negative;
  • Un caiet ce cuprinde idei de activități și sugestii pentru părinți despre modalitatea în care pot aborda emoțiile cu copiii, dar și cum pot gestiona anumite situații pe care le întâlnesc cu acestia.

Modul în care noi am ales să ne jucăm cu acest kit a fost să extragem din teanc câte o situație, iar piticii să potrivească cartonașele cu emoții pentru fiecare personaj în parte. Astfel, pe lângă identificarea corectă a emoției declanșate de o anumită situație, piticii noștri au învățat să se pună și în pielea mamei, a tatălui, a fetiței și a băiețelului, lucru care i-a ajutat să vadă faptul că mai multe persoane pot simți emoții diferite față de aceeași întâmplare.

O altă modalitate în care ne-am jucat ,,Cutiuța cu emoții jucăușe” a fost să alegem pe rând câte o emoție pe care să o corelăm cu o întâmplare personală, tocmai pentru a fi mai mult în contact cu ceea ce simțim. De exemplu: “M-am simțit trist atunci când am alunecat pe gheață”. De asemenea, atât la începutul ședinței de terapie, cât și la finalul acesteia, ne alegem o emoție pentru a vedea dacă am am început cu ea ședința și dacă tot cu ea am terminat-o.

Mulțumim mult, Jucării Vorbărețe pentru acest kit fain! Abia așteptăm să descoperim și alte jocuri minunate. Puteți găși și voi Cutiuța cu emoții jucăușe sau alte jocuri interesante pe www.jucarii-vorbarete.ro.

Și acum… la învățat prin joacă cu noi!

Cum să spui „NU” într-o formă pozitivă

Posted on by

Cum să spui „NU” într-o formă pozitivă

Dacă termenul „NU” face parte din vocabularul tău zilnic iar acum copilul tău îl pronunță în mod constant, atunci este momentul să începi să formulezi mesajele într-o formă pozitivă. Și, da este posibil!  Ca părinți folosim des cuvântul “NU”: ”nu lăsa nimic în farfurie!”, “nu deschide X!”, “nu te duce acolo!”, “nu aici, nu acolo!” etc și apoi ne mai mirăm de ce copilul intră și el într-o perioadă de negare! 

Spunând foarte des acest lucru le transmitem copiilor foarte multe mesaje negative! Ideal ar fi să existe un echilibru între mesajele pozitive (“Da”) și mesajele negative („Nu”), cu atât mai mult cu cât putem formula foarte multe mesaje într-o formă pozitivă, fără să pronunțăm cuvântul... “NU”.

Care sunt beneficiile acestei reformulări? În acest mod copiii vor înțelege mai bine ceea ce trebuie să facă sau să respecte, vor învăța mai ușor că acțiunile lor au și consecințe, își vor crește stima de sine, devin independenți, în jurul vostru este armonie și nu în ultimul, dumneavoastră vă dezvoltați noi abilități.

Păstrați cuvântul “Nu” pentru lucrurile întradevăr importante, cum ar fi cele periculoase pentru copilul dumneavoastră (de exemplu, atunci când traversează strada fără să vă țină de mână, se cațără pe fereastră/gard etc).  Restul mesajelor le putem modifica dupa modelul următor ”ne vom jucam după ce aranjăm obiectele în dulap” sau “după ce îţi termini temele, te poţi juca pe tabletă”.

Păstrați cuvântul “Nu” pentru lucrurile într-adevăr importante, cum ar fi cele periculoase pentru copilul dumneavoastră!

În realitate, transmiterea mesajelor formulate negative poate avea efecte adverse precum răspunsurile afirmative oferite frecvent de părinți la toate cererile copiilor. Copilul poate deveni un mic şef care se frustrează foarte tare când cineva îi spune un singur “NU”.

Mai jos găsiţi câteva exemple de mesaje negative reformulate în sens pozitiv:

Negativ Pozitiv
Nu îl mai lovi pe fratele tau! Dacă o să îl mai lovești nu se va mai juca cu tine!
Nu mai strica jucăriile! Daca vrei să te mai joci cu ele, ai grijă de jucării!
Nu mergem în parc! Propun ca astăzi să ne jucăm în casă!
Nu îți cumpăr gogoși! Propun să facem acasă desertul tău preferat!
Nu am timp să mă joc cu tine! Mă ajuți să termin ce am de făcut și apoi ne putem juca?

Abuzand de “Nu” -  ,,nu te juca", ,,nu poţi merge în parc", ,,nu îţi lovi fratele", ,,nu te juca la tabletă" -creştem posibilitatea ca cel mic să nu mai facă nimic din ceea ce îi cerem. A formula mesaje pozitive pentru copil nu înseamnă că nu este recomandat să îi negi copilului anumite lucruri. Uneori putem nega anumite lucruri în relaţie cu copilul doar pentru a-l disciplina, aplica reguli, întări caracterul său şi, în final, pentru a-l educa. Dacă spunem de 20 de ori pe zi ,,nu", acest cuvant îşi pierde din putere în faţa acestuia.

Pentru a ne fi mai uşor să formulăm mesaje pozitive putem să ţinem cont de următoarele aspecte:

  • Să venim cu o alternativă în ceea ce privește ce are voie să facă;
  • Să zâmbim;
  • Să explicăm consecinţele potențialelor acțiuni pe care vor să le facă;
  • Să stabilim reguli clare pe care să i le amintim constant. Astfel, cei mici, în timp, pot anticipa răspunsul dumneavoastră.

Este foarte important şi aici (ca în dezvoltarea oricărei  alte abiliăţi) să exersăm cât mai mult astfel încât pentru noi, părinţi sau specialişti care interacţionează cu cei mici, să devină o obişnuiţă să formulăm mesajele negative într-o formă pozitivă!

Articol scris de Andrei Mocanu – analist comportamental, psihoterapeut cognitive – comportamental

 

Sursă:

https://www.guiainfantil.com/blog/educacion/formas-de-decir-no-a-los-ninos-de-forma-positiva/;

Surse fotografie:

http://www.shemrock.com/blogs/improving-communication-skills-child-2/;